La doi pași de Sibiu, bastionul cultural din inima României, se află comuna Rășinari, locul care l-a dat lumii pe marele scriitor și filozof român Emil Cioran. La 73 de ani de când acesta și-a văzut ultima dată satul, am regăsit case, biserici ori școli aproape neschimbate. Localitatea din Mărginimea Sibiului parcă a încremenit în timp.

Poplaca aredelenilor „americani”

Ca să ajungi la Rășinari trebuie să străbați cei 12 kilometri care despart Sibiul de comună, pe drumul care duce spre Păltiniș. Pe acolo circula, până de curând, un tramvai care străbătea pădurea Dumbrava. Dată în folosință în anul 1947, linia de fier care unea Rășinariul de Sibiu a fost închisă, de curând, după ce s-a trecut la modernizarea șoselei. Pe șina de tramvai se face, acum, pistă pentru biciclete. După șase kilometri, pe partea dreaptă, se află cel mai mare muzeu în aer liber din Europa – Muzeul Civilizației Populare Tradiționale.

Până să ajungem în Rășinari, trecem pe lângă drumul care duce, spre dreapta, la Poplaca. Comuna a ajuns celebră datorită eroilor din seria de filme:„Profetul aurul și ardelenii”, „Artista, dolarii și ardelenii” și „ Pruncul, petrolul și ardelenii”.

„Acest splendid Rășinari”

Imediat ce treci de intersecția cu drumul spre Poplaca, ți se dezvăluie privirii „acest blestemat, acest splendid Rășinari”, cum spunea Emil Cioran, într-o scrisoare adresată unui amic din copilărie.

Răşinariul este cea mai mare comună din Mărginimea Sibiului. Este situată la confluenţa râului Steaza cu pârâul Sibişel, la o altitudine de 573 de metri. Localnicii spun că numele localității provine de la o veche îndeletnicire a oamenilor locului: culesul rășinii de brad, arbore care crește pe culmile munților din jur. În anul 2002, la ultimul recensământ, localitatea număra peste 5.500 de locuitori.

Strada cu numele tatălui

„Creştinul se naşte muritor şi moare nemuritor”, spunea scriitorul în cartea „Lacrimi și sfinți”. Tot așa părea și locul său de baștină. Drumurile care străbat localitatea cu „parfum” de Cioran sunt pietruite. Pe mijlocul satului trece pârâul Sibișel, de-a lungul căruia sunt aliniate casele care păstrează, cu o sfințenie aparte, aceleași trăsături arhitecturale ca în secolele trecute.

Casa natală e particulară

Pe peretele casei în care a văzut lumina zilei filozoful se află o placă memorială, iar un bust din ipsos amintește localnicilor despre fostul lor consătean. O placă metalică ne arată că pe acolo trece strada Preot Emilian Cioran, tatăl scriitorului. Nu este casa memorială. „Sunt niște rude îndepărtate care nu mai locuiesc aici, dar mai vin în fiecare vară”, ne-a spus Adrian Grigore, un om al locului. Aproape la fiecare răscruce de drumuri am întâlnit o fântână sau o troiță, unele dintre ele realizate la sfârștul secolului XIX, adevărate opere de artă. Lângă Biserica ortodoxă „Sfânta Treime”, zidită între anii 1805 și 1815, este înmormântat fostul mitropolit al Ardealului, Andrei Șaguna, canonizat pe data de 29 octombrie 2011. În fața Căminului Cultural, vechi din anul 1926, de-o parte și de alta a intrării se află bustul lui Emil Cioran și al lui Octavian Goga, în amintirea celor doi iluștri scriitori care au venit pe lume în această comună.

Personalități născute în Rășinari

Rașinariul este locul de naștere al cărturarului Sava Popovici Barcianu (1814 – 1879), al medicului și exploratorului Ilarie Mitrea (1842 – 1904), unul din fondatorii Muzeului Antipa, din București, al naturalistului Daniel Popovici Barcianu (1847 – 1900), al profesorului Traian Bratu (1874-1940), al poetului Octavian Goga (1881 – 1938), al scriitorului Corneliu Lubinschi Dragoman (1914 – 1999) și al filozofului Emil Cioran (1911 – 1996).

Scrisoare către Noica: „Ce folos că am părăsit Coasta Boacii?”

Plecat, definitiv, din țară în anul 1941, Emil Cioran a păstrat legătura prin corespondență cu familia și cu prietenii din copilărie. În acestea pomenește despre Rășinari mai mult decât despre România, aflată, atunci, sub regim comunist. Pe fratele său, Aurel, îl întreba, de exemplu, dacă mai sunt cireșe la Trăinei, un cătun din componența localității, iar lui Constantin Noica îi spunea: „Ce folos că am părăsit Coasta Boacii?”, un loc de joacă din copilăria sa.

Monografia profesorului Păcală

O monografie monumentală despre această localitate a scris profesorul Victor Păcală, publicată în 1914 și premiată de Academia Română. Dascălul scria, de exemplu, că, pe atunci, în Răşinari erau 23 de prăvălii, trei mici hoteluri, cinci cârciumi şi 50 de alcoolici notorii. Se murea de pneumonie şi de boli de inimă. În localitate trăiau 5.700 de suflete, îngrijite de opt moaşe şi un doctor şi era considerată o aşezare bogată.

În lucrarea profesorului Păcală e pomenit și tatăl filozofului. Preotul paroh Emilian Cioran ținea contabilitatea la societatea de credit și economii „Andreiana” și era președintele „Reuniunii meseriașilor”. Asociaţia, fondată în 1911, avea ca scop „promovarea intereselor intelectuale, morale şi materiale ale meşteşugarilor din comună”.

Ciobanii și-au făcut pensiuni agroturistice

Mulți dintre localnicii din Rășinari sunt ciobani din tată în fiu, iar brânza și celelalte „delicatese” de la stână concurează cu mai toate produsele lactate din Mărginimea Sibiului. Oamenii locului îşi câştigă pâinea, în general, din comerţul cu brânză şi carne sau muncind la diferite societăți, în Sibiu.

Urcând pe străzile pietruite am observat, însă, multe pensiuni. Din datele oficiale reiese că sunt 21, semn că o bună parte dintre localnici s-au „orientat” și către agroturism. Aproape toate pensiunile, însă, sunt vechi case al localnicilor transformate în așezări ospitaliere.

Unele, precum Pensiunea Bendorfeanu, au fost făcute din fonduri europene. Proprietarul, Adrian Grigore, inginer de profesie, s-a retras în casa natală și i-a pus numele după porecla bunicului. Bătrânul, spunea el, ar fi fost un tâmplar celebru la vremea lui și a învățat meserie într-o localitate numită Bendorff.

Cor de 100 de ani

O sărbătoare de tradiție din Rășinari este Festivalul Brânzei și al Țuicii. Mai nou, însă, se sărbătoresc și Zilele culturale Octavian Goga și Emil Cioran, de regulă, în luna mai. Corul din Răşinari are o tradiţie de peste 100 de ani. Au formații de fluierași și dansatori care, cu ani în urmă, erau chemate la București să îl încânte chiar și pe fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu.

OBIECTIVE TURISTICE

Cel mai mare muzeu în aer liber din Europa

Printre obiectivele turistice din apropierea Rășinariului se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA , situat la 6 km, spre Sibiu. E cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, întins pe 96 ha și are o un circuit expozițional de 10 km. În apropiere se află Gradina Zoologică. Muzeul este situat în Pădurea Dumbrava. Acolo se află monumente originale tradiționale ale satelor din România. Sunt gospodării formate din case de locuit aduse din diferite zone ale țării, interioare de locuit și toate anexele gospodărești, ateliere meșteșugărești, construcții cu caracter religios (biserici, troițe), comercial (hanuri, cârciumă), ludic (pavilion de joc, popicărie, scrânciob), instalații de industrii țărănești, mijloace de transport tradiționale, etc.

Sibiul medieval

În Sibiu se pot vizita: Muzeul Brukental (1790), cel mai vechi muzeu din țară, Catedrala Evanghelica, Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”, Biserica romano-catolică, Biserica Ursulinelor, Turnul sfatului, Podul minciunilor, muzee, Sibiul vechi, zidurile de apărare ale cetății, clădiri istorice, galerii de artă, parcuri. Pe Valea Stezii, la 3-5 km de Rășinari, spre Păltiniș sunt situate numeroase cabane cu restaurant și camere de cazare.

Păltiniș – prima stațiune montană din România

Situată la 20 km de Rășinari, Stațiunea Păltiniș a fost înființată în anul 1894 de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein). Este prima stațiune montană din țara noastră și se află la cea mai mare altitudine – 1.450 m. Se află pe coasta de nord-est a munților Cindrel (Carpații Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr- o șosea modernizată. În apropiere se află Schitul și Casa memorială Constantin Noica. Din Păltiniș se ajunge la Ocna Sibiului – la 17 km de Sibiu- vestită prin lacurile sărate, folosite în cure balneare. De asemenea, la 13 km de Rășinari se află prima hidrocentrală din țara noastră – Sadu. Sadu I a fost construită în 1896, Sadu II – 1907 și Sadu V – în 1955.