Stadionul „Naţional“, şantierul de 200 de milioane

Stadionul „Naţional“, şantierul de 200 de milioane

Fosta arenă va rămâne săptămâna viitoare şi fără ultimul bastion care amintea de imensul edificiu: structura tribunei a doua.

Parcul Lia Manoliu nu mai are nimic dintr-un complex sportiv după ce stadionul Naţional a fost în mare parte demolat, iar sala de atletism a explodat în luna ianuarie, ca urmare a unei acumulări de gaze. Doar oficialii FRF care se perindă prin jurul Casei Fotbalului duc cu gândul la activităţile sportive din zonă.

Pe pista de atletism a fostei arene aleargă acum camioane încărcate cu balast, iar în vestiarele unde cu ceva timp în urmă se dezechipau tricolorii îşi fumează acum în linişte ţigările câţiva tineri muncitori în salopete. Din stadionul „23 August“ mai există în prezent doar structura tribunei a doua. Aceasta va cădea sub şenilele buldozerelor săptă mâna viitoare. În preajma arenei s-a instalat deja o staţie de betoane, iar întreaga zonă a fost împrejmuită, accesul persoanelor neautorizate fiind interzis.

Costurile au crescut precum cozonacul

Ca în toate proiectele plătite din bani publici, suma cerută pentru construcţ ia noii arene a crescut precum cozonacul. La început, înainte de începerea lucrărilor, s-a vorbit despre 120 de milioane de euro. Ulterior, după revizuiri consecutive, s-a ajuns la 150 de milioane. Acum, când vechiul stadion e deja la pământ, reprezentaţii firmelor Astaldi şi Max Bogl, câştigătoarele licitaţ iei de construcţie, spun că factura finală va atinge lejer 200 de milioane de euro! Costurile au crescut în momentul în care beneficiarul construcţiei, Primăria Generală a Capitalei, a modificat proiectul existent prin adăugarea plafonului culisant de deasupra stadionului. Chiar şi aşa, e greu de explicat cum a putut creşte atât de mult suma.

Noul stadion Naţional nu va dispune totuşi de gazon culisant, pentru că acesta ar fi făcut ca preţul total al construcţiei să se dubleze. Arena va putea fi folosită şi ca sală de spectacole, gazonul fiind acoperit cu o pardoseală specială. „Aşa s-a procedat la concertul lui George Michael, de anul trecut, iar gazonul nu a avut deloc de suferit“, spune George Enoiu, administratorul stadionului.

Arena va fi construită de 300 de oameni

Din luna noiembrie a anului trecut şi până acum s-a derulat procesul de demolare a tribunelor, iar abia de la sfârşitul primăverii va începe construcţ ia propriu-zisă a noului stadion. Firmele Astaldi şi Max Bogl vor folosi echipe de muncitori români.

„Vor fi aproximativ 300 de oameni care vor lucra în acest şantier“, spune unul din reprezentanţii firmei Astaldi. Stadionul va fi gata, promit executanţii, în luna mai a anului 2010. Acesta trebuie să fie predat „la cheie“ cu cel puţin un an înaintea finalei Cupei UEFA, pe care reprezentanţii Federaţiei Române de Fotbal promit să o organizeze în 2011 la Bucureşti.

ELECTORALE

Guşă vrea să mute stadionul în Sud

Cosmin Guşă, candidat la Primăria Generală a Capitalei din partea PIN, este hotărât ca, în cazul în care va deveni edil-şef al Bucureştiului, să sisteze lucrările începute la noul stadion şi să mute şantierul undeva, în partea de sud a oraşului! „Primul lucru pe care-l voi face în calitate de primar este să sistez lucrările la stadionul Naţional. Nu e bine ca o arenă mare să fie în mijlocul oraşului. La Paris, Stade de France a fost construit la periferie. Toată lumea are unde să-şi parcheze maşina, e mult mai bine aşa. În plus, dacă am face un stadion în partea de sud a Bucureştiului, am dezvolta zona, care a rămas mult în spatele nordului“, spune Cosmin Guşă. Acesta a mai spus că pe locul viran din parcul Lia Manoliu va dispune să fie construite blocuri.

Primarul General al Capitalei, Adriean Videanu, crede însă că afirmaţiile lui Guşă au iz electoral: „Juridic, nu se poate face nimic pentru sistarea lucrărilor, pentru că e un proiect în care au investit Primăria Capitalei şi Guvernul României. În plus, am studiat problema pe care o ridică domnul Guşă şi locaţia actuală e cea mai potrivită pentru un stadion, deoarece spectatorii pot părăsi mult mai rapid locul din centru către periferii decât invers“.

Ne puteți urmări și pe Google News