Comparativ cu daniile sale pentru sprijinirea fudațiilor care ajută imigranți și apără drepturilor minorităților, donațiile sale pentru combaterea pandemiei sunt mai degrabă modeste- numai câteva milioane de dolari și acelea direcționate spre aliații săi politici. Ziarul Magyar Nemzet din Ungaria susține că și acești bani sunt “investiți” de nababul american  în cu totul alt scop:

“George Soros lansează critici la adresa Uniunii Europene, deoarece UE permite statelor  membre instituirea restricţiilor de circulaţie în perioada epidemiei de coronavirus, scrie ziarul economic Business Insider.

Potrivit informaţiilor ziarului amintit, după ce a acordat un sprijin financiar în valoare de un milion de euro Budapestei, acum a venit rândul oraşului Milano, pe care l-a sprijinit cu o sumă similară.

Gestul lui Soros poate fi considerat într-un fel normal, dacă avem în vedere că primarul capitalei Lombardiei, liberalul de stânga Giuseppe Sala, este un important aliat al său, tocmai în acea zonă din Italia de Nord care este în mod tradiţional fieful lui Matteo Salvini şi al Ligii anti-migraţie, menţionează în însemnarea sa tűzfalcsoport.blogstar.hu.

Sala este membru al mai multor organizaţii susţinute de George Soros, cum ar fi: Consiliul pentru Imigraţie al Primarilor (MMC), iniţiativa numită Oraşe Solidare Eurocities (SC) şi Reţeaua naţională pentru o guvernare responsabilă (ICGN).

Aceste grupuri de lobby pledează de ani de zile pentru restructurarea sistemului de asistenţă al UE. Mai exact, vor ca şi marile oraşe să beneficieze în mod direct de subvenţii din Fondul de Integrare.

Potrivit planurilor lor, guvernele naţionale trebuie să fie evitate cât se poate de mult, iar gestionarea imigraţiei trebuie transferată la nivelul localităţilor.

În acest sens nu există nici un obstacol de principiu, deoarece UE garantează libera circulaţie a persoanelor, ceea ce este valabil şi în cazul refugiaţilor sau al străinilor care sunt de orine dintr-o  aşa numită terţă ţară.

Aşadar, un cetăţean afgan în vârstă de 18 ani, care susţine că este creştin, dar în realitate are 28 de ani şi este un jihadist din Yemen, poate să intre în legalitate în oricare ţară membră a UE, cu ajutorul apărătorilor drepturilor omului de extremă-stânga, ceea ce înseamnă că tânărul va obţine azil din partea unui judecător sensibil şi destul de receptiv la asemenea situaţii sau din partea autorităţilor locale pentru imigrări, şi atunci poate merge oriunde vrea, deoarece pentru el nu vor mai exista graniţe.

Iar, primarul general al Budapestei, Gergely Karácsony, şi Giuseppe Sala le-ar putea oferi imigranţilor un cămin, în ciuda opoziţiei guvernelor ungare şi italiene.

Însă, deocamdată nu pot proceda în tocmai din cauza lipsei banilor. Cu toate că Budapesta şi Milano dispun de destui de mulţi bani, nu au, totuşi, un buget suficient din care jumătate ar putea fi alocat anual pentru colonizarea zonei cu sute de mii de străini.

Dar dacă UE ar face să fie accesibil Fondul de Integrare sau alte fonduri, problema s-ar rezolva de la sine.

În jurul alegerilor parlamentare din 2019, dar mai ales după alegerile locale din toamna anului trecut interesul opoziţiei ungare a crescut brusc faţă de accesul direct la fondurile de la Bruxelles.

Primul politician liberal de stânga din Ungaria care şi-a asumat în mod deschis că aceste fonduri le-ar folosi pentru colonizarea Ungarei cu imigranţi, a fost tocmai Gergely Karácsony, premiat de Soros.

Gergely Karácsony a vrut să pună la dispoziţia imigranţilor cazarmele scoase din uz din Zugló încă din 2015, din vremea când era primarul localităţii.

„Cazarmele care sunt scoase din uz să fie reabilitate din fonduri UE şi redeschise imediat pentru imigranţi”, a cerut atunci Gergely Karácsony, într-un comunicat dat publicităţii pe 25 iunie 2015.

Mai mult de atât, partidul său, Dialog pentru Ungaria, a depus o cerere autorităţilor locale din sectorul XVI. al Budapestei în care a solicitat repartizarea către imigranși a unor locuinţe din proprietatea administraţiei locale.

Aşadar, Milano şi Budapesta nu au primit câte un milion de euro cu titlu de donaţie, deoarece destinul locuitorilor celor două oraşe nu reprezintă pentru George Soros o problemă de suflet, ci pentru că aceste oraşe sunt conduse de tovarășii săi de încredere.

Merită să menţionăm că în urma atacurilor, Soros şi-a modificat planul său iniţial, care se referea la distribuirea imigranţilor pe baza cotelor obligatorii.

Tocmai atunci când diferite fundaţii de partide şi organizaţii de lobby au început să promoveze conceptul „oraşe deschise” Soros a spus: Nu se poate impune nimic cu forţa nici imigranţilor şi nici unor oraşe. Migrantul trebuie să beneficieze de libertate în privinţa depunerii solicitării de azil, mai exact să depună acolo unde doreşte el, iar ţările care resping primirea imigranţilor vor trebui să vireze mai mulţi bani în Fondul de Integrare al UE.

Din acest fond, Bruxelles-ul ar aloca, conform conceptului „oraşe deschise”, sume importante pentru ca localităţile care sunt conduse de lideri pro-imigraţie pretutindeni în ţările membre ale UE să devină atractive pentru străini.

Prin urmare, miliardarul american ar face, în final, ca tocmai guvernele anti-migraţie să contribuie financiar la transformarea oraşelor din teritoriile lor, conduse de lideri liberali, de genul lui Karácsony şi Giuseppe Sala, în paradisuri ale migranţilor”.