Curtea Constituțională va dezbate abia în 21 ianuarie 2020, sesizărea formulate de Avocatul Poporului împotriva Codului Administrativ adoptat prin ordonanță de urgență de fostul Guvern Dăncilă. Anunțul a fost făcut vineri de CCR, în condițiile în care OUG intră în vigoare de la 1 ianuarie.

Cu toate că sesizarea a fost depusă la finalul lunii august, abia după patru luni a fost stabilit termenul de judecată, în condițiile în care pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene intră în vigoare de la 1 ianuarie.

Avocatul Poporului, funcție ocupată de Renate Weber (ALDE), a ridicat pe 28 august o excepție de neconstituționalitate la CCR legată de ordonanța de urgență pentru aprobarea Codului Administrativ, potrivit unui comunicat al instituției.

Demersul lui Weber la CCR a venit la doar două zile după ce Tăriceanu a anunțat că ALDE rupe coaliția cu PSD și iese de la guvernare.

Reamintim că PSD a impus Codul Administrativ prin ordonanță de urgență, o decizie contestată puternic de opoziție și de societatea civilă. Codul Administrativ duce la politizarea totală a administrației centrale și locale și îi ajută pe baronii locali să își consolideze puterea.

Avocatul Poporului invocă trei motive în sesizarea de neconstituționalitate: OUG nu respectă cerințele prinvind delegarea legislativă, contravine cerințelor Constituției privind mandatul reprezentativ și afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

Comunicatul integral al Avocatului Poporului din 28 august:

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, invocând în principal trei motive :

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu răspunde exigențelor Constituției privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudența Curții Constituționale.

În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluționarea situației administrației publice centrale și locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanței de urgență prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situații extraordinare, urgente și a căror reglementare nu poate fi amânată.

Or, situația care a generat adoptarea acestei ordonanțe de urgență este deja de notorietate și a cunoscut anterior mai multe inițiative legislative, ultima fiind, în acest sens, cea inițiată în Parlamentul României, în cursul anului 2018 (PL-x nr. 369/2018 Proiect de Lege privind Codul administrativ al României), care a încetat prin respingerea definitivă de Camera Deputaților a proiectului de lege.

2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine prevederilor constituționale ale art. 69 privind mandatul reprezentativ, ale art. 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului și ale art. 111 alin. (1) privind controlul parlamentar al activității Guvernului.

Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern. Niciodată situația extraordinară si urgența unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancțiune a eșecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului și unica autoritate legiuitoare. Principiul colaborării loiale dintre instituțiile și autoritățile statului nu înlătură funcția de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului și nu inversează acest control.

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 contravine art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță Guvernul.

Analizând noua soluție legislativă, Avocatul Poporului constată că din condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului a fost înlăturată condiția incompatibilității, ceea ce produce consecințe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului și a instituției în ansamblu. Eliminarea condiției de ocupare a funcției de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situații de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010, să fie numită în funcția de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicția, să înceteze calitatea de membru.

Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieși din situația de incompatibilitate, afectează în mod negativ credibilitatea unei instituții fundamentale a statului, întrucât permite declanșarea procedurilor constituționale prevăzute de art. 103-104 (care implică Președintele României, prim-ministrul și Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situație de incompatibilitate, informează g4media.ro.