Economie
Soarta șantierului Damen Mangalia se decide în aceste zile. Investitori puternici sunt interesați să-l preia
Șantier naval Damen Mangalia. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Creditorii şantierului naval Damen Mangalia se reunesc pentru a discuta şi a decide asupra documentului care stabileşte strategia de valorificare a celui mai mare şantier naval de la Marea Neagră.
Se tranşează situaţia şantierului naval Damen Mangalia
Mai exact, documentul stabileşte şi modul în care ar urma să fie organizatăvânzarea, într-un context în care valorile avansate indică o plajă largă, între 84 şi 184 de milioane de euro, diferenţa fiind determinată de estimările dintre valoarea de lichidare şi cea de piaţă.
Reprezentanţii celor 191 de instituţii şi companii înscrise pe lista creditorilor, cu creanţe cumulate de aproximativ două miliarde de lei, sunt aşteptaţi la ora 10.00 la sediul lichidatorului judiciar CITR, entitatea care administrează procedura de insolvenţă. Pe ordinea de zi se află:
- prezentarea raportului privind strategia de valorificare a activelor,
- aprobarea instrucţiunilor pentru organizarea licitaţiei de vânzare.
Liderul sindicatului Navalistul, Laurenţiu Gobeajă, a declarat că întâlnirea este decisivă pentru modul în care va fi stabilit preţul de pornire la licitaţie. Acesta poate fi fie la nivelul valorii de piaţă, fie la cel al valorii de lichidare, în funcţie de votul creditorilor. Diferenţa dintre cele două evaluări se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, ceea ce face ca decizia să fie una esenţială pentru viitorul activului industrial.
Diferenţa dintre evaluări şi impactul asupra vânzării
Potrivit raportului de evaluare consultat, valoarea de piaţă a şantierului este estimată la 184 de milioane de euro, în timp ce valoarea de lichidare este de 84,1 milioane de euro. În urmă cu un an, estimările erau uşor diferite, respectiv 190 de milioane de euro pentru valoarea de piaţă şi 87 de milioane pentru cea de lichidare, însă au fost ajustate după vânzarea unor active considerate neesenţiale pentru producţie.
„Este cea mai importantă etapă, în funcţie de cum aprobă, dacă aprobă, raportul şi regulamentul de organizare a licitaţiei", a declarat pentru Laurenţiu Gobeajă, pentru News.ro
Această diferenţă semnificativă va influenţa direct strategia de vânzare şi ritmul procedurii, în condiţiile în care creditorii trebuie să decidă dacă preferă o valorificare rapidă sau una mai apropiată de potenţialul real al activului industrial.
Interes internaţional pentru preluarea şantierului
Interesul pentru şantierul din Mangalia a fost confirmat recent de grupurile Rheinmetall şi MSC, care au transmis că analizează posibilitatea unei investiţii comune în România. Potrivit declaraţiilor publice, proiectul ar putea transforma amplasamentul într-un centru industrial cu dublă utilizare, atât civilă, cât şi militară.
Damen Mangalia. Sursa foto Facebook
Reprezentanţii Rheinmetall au precizat că intenţia este de a moderniza şantierul şi de a-l integra într-un plan mai amplu de dezvoltare a industriei navale şi de apărare. Compania germană este deja prezentă pe piaţa românească prin proiecte industriale şi de apărare, iar MSC este unul dintre cei mai mari operatori globali de transport maritim şi logistică.
Planurile discutate includ construcţia unor nave finanţate prin programe europene de securitate, dar şi extinderea capacităţilor de producţie, cu obiectivul de a transforma România într-un pol regional în industria navală.
Cadrul decizional şi rolul statului
Executivul a adoptat recent un act normativ care permite preluarea de către stat a activelor strategice aflate în faliment, în special dacă acestea pot contribui la industria de apărare. În astfel de situaţii, achiziţia se poate face la valoarea de lichidare stabilită prin evaluare.
În acelaşi timp, Rheinmetall este deja implicat în programe europene de securitate, inclusiv proiecte care vizează construcţia de nave militare. Autorităţile române au menţionat anterior că astfel de investiţii ar putea susţine relansarea activităţii şantierului şi menţinerea locurilor de muncă.
Datele financiare arată că aproximativ 85% din datoriile totale ale şantierului, estimate la aproape două miliarde de lei, sunt concentrate în principal în jurul grupului Damen şi al subsidiarelor sale. Cele mai mari creanţe sunt revendicate de Damen Holding BV, cu peste 744 de milioane de lei, urmată de alte entităţi ale grupului, ale căror sume cumulate depăşesc câteva sute de milioane de lei.
Pe lângă acestea, există şi creanţe semnificative ale altor creditori, inclusiv instituţii fiscale şi companii comerciale. ANAF are de recuperat aproximativ 26 de milioane de lei, iar alte societăţi însumează zeci de milioane suplimentare. În plan operaţional, situaţia financiară rămâne tensionată, cu datorii curente de peste 230 de milioane de lei şi încasări mult reduse, ceea ce limitează capacitatea de funcţionare a activităţii.
Presiune socială şi concedieri colective
Pe lângă dificultăţile financiare, şantierul se confruntă cu un impact social major. Aproximativ 1.011 angajaţi sunt vizaţi de procedura de concediere colectivă notificată de lichidatorul judiciar. Măsura vine după intrarea companiei în faliment şi imposibilitatea continuării activităţii la capacitate normală.
Concedierile vor fi derulate în două etape, prima vizând circa 740 de salariaţi, iar a doua restul de aproximativ 271 de persoane. Perioadele de preaviz sunt eşalonate între mai şi iulie, iar încetarea contractelor de muncă este programată pentru mijlocul lunii iulie.
Liderii sindicali susţin că angajaţii rămân temporar în şantier în principal pentru a beneficia de salariile compensatorii prevăzute în caz de concediere colectivă, care pot ajunge la mai multe salarii lunare în funcţie de vechime. O parte dintre lucrători sunt încă implicaţi în activităţi de finalizare a proiectelor sau în operaţiuni administrative legate de lichidare.
Reprezentanţii sindicali spun că sperau ca procesul de concediere să intervină mai târziu, după clarificarea situaţiei privind vânzarea activelor şi eventualul transfer către un nou investitor sau către stat, scenariu care ar fi putut oferi o perspectivă de reangajare pentru o parte dintre salariaţi.
