Alegerile pentru formarea noului CSM vor fi reluate, dar doar la nivelul Curților de Apel și a Tribunalelor, după ce mai mulți candidați au solicitat organizarea unui al doilea tur de vot. Doar cererile a doi judecători au fost admise, ale lui Adrian Gluga și Narcis Erculescu.

Astfel, ar urma să fie organizat un tur II al alegerilor noului CSM, între judecătorii Adrian Gluga și Ramona Grațiela Milu, dar și între judecătorii Narcis Erculescu și Mihai Ghica.

Val de contestații după primul tur al alegerilor Consiliului Superior al Magistraturii

Pe 22 iunie 2022, Milu și Ghica câștigaseră primul tur al alegerilor CSM, dar judecătorii Gluga și Erculescu au acuzat că nu a fost întrunită majoritatea de 50 plus 1. Pe lângă asta, contestațiile depuse de procurorii Sorin Flonta și Sorin Lia nu au fost admise.

Reluarea alegerilor a fost decisă de Plenul CSM marți, pe 19 iulie 2022. Este de așteaptat ca Ramona Gratiela Milu, Mihai Ghica, Sorin Flonta și Sorin Lia să decidă să atace hotărârea Consiliului în instanță. Aceste contestații sunt soluționate într-un termen prevăzut de șapte zile, iar dacă Înalta Curte le va admite pe cele depuse de Milu și Ghica, atunci cei doi judecători vor fi validați drept membri ai noului CSM. Altfel, dacă ÎCCJ va decide să admită contestațiile depuse de Flonta și Lia, atunci urmează să fie organizat un al doilea tur de scrutin la nivel de Parchete, din toamna acestui an.

Candidații clasați pe primele locuri nu au obținut o majoritate a votului, acuză contestatarii

Mai exact, contestatarii au făcut apel la legea 317/2004, cea referitoare la Consilul Superior al Magistraturii și la jurisprudența CCR: „În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor, la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi, în turul doi al alegerilor”, stipulează articolul 8, alineatul 4, din legea amintită.

Pe lângă asta, a fost invocată Decizia 374 din 2 iunie 2016, care face referire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din art.54 alin. (1), teza I, și art.57 din Legea nr.317/2004, referitoare la CSM. Concret, contestatarii spun că paragrafele 44 și 48 din Decizia CCR validează necesitatea organizării unui tur II, în situația în care, la primul tur al alegerilor, candidatii nu au reușit să întrunească o majoritate a voturilor, cea de 50% plus 1.

Reinterpretarea textului de lege creează controverse

„Din analiză sistematică a dispozițiilor legale rezultă că procedura de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii este o procedura unitară, care se desfășoară simultan pentru toate categoriile de judecători și procurori, în funcție de instanțele sau parchetele corespunzătoare.

În continuare, potrivit art.16 și 17 din lege, Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripțiile tuturor curților de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea, dobândind calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii persoanele care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național: 3 judecători de la curțile de apel, 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate, 2 judecători de la judecătorii, 1 procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel, 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate și 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii”, au explicat judecătorii.

Conform contestatarilor, un al doilea tur de alegeri va duce la modificarea normelor, tocmai prin reinterpretarea unor texte de lege, asta pentru că regulile electorale nu sunt clare, accesibile sau previzibile, potrivit Luju.ro.