Decizia Plenului CSM. Elena Iordache va face parte din structura „noua SIIJ”
- Emma Cristescu
- 20 iulie 2022, 09:14
Plenul CSM a decis ca procuroarea Elena Iordache, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să facă parte din noua structură SIIJ.
Procuroarea care de-a lungul anilor a atras atenția ori de fiecare dată când a fost cazul asupra derapajelor din sistem și abuzurilor comise, intră în structura care se va ocupa cu anchetarea magistraților, cunoscută și sub denumirea de “noua SIIJ”. Elena Iordache de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președinta Asociației Procurorilor din România, a primit acest privilegiu.
Elena Iordache a fost desemnată marți, 19 iulie 2022, de Plenul CSM să facă parte din structura SIIJ. Ea s-a făcut remarcată cu primul dosar al paraditorilor de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Lucian Onea, pe care i-a pus sub control judiciar, dosar care apoi a fost preluat și continuat de fosta Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Cu toate astea, Plenul CSM nu l-a desemnat și pe Doru Tulus la “noua SIIJ”. Nu este pentru prima dată când această acțiune este amânată. Și procuroarea Ilona Valusa Panica de la PICCJ a fost nevoită să mai aștepte.
Noua structură SIIJ
Noua structură SIIJ arată că judecătorii votează pentru cariera procurorilor, lucru cu care aceștia nu au fost obișnuiți. „Avem de a face cu un SIIJ mai mare. De ce să fie selectați procurorii de către judecători? Se încalcă principiul separației funcțiilor judiciare, principiu promovat tocmai de Lia Savonea. Adică judecătorii pentru instanța supremă sunt aleși doar de judecători, dar procurorii noului SIIJ sunt aleși tot de judecători. Avem de-a face aici cu o ipocrizie fenomenală”, a declarat un judecător.
Un alt articol din proiect prevede verificarea prealabilă, de către CSM, a procurorilor care anchetează magistrați. Astfel, „Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (…) solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante”, potrivit romania.europalibera.org.