Justitie
Ministerul Justiției vrea noi reguli pentru numirea procurorilor șefi. Aceștia vor fi verificați de CSAT. Care va fi rolul președintelui României
Sursa foto: Alexandersikov | Dreamstime.com
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind modificare actualelor legi ale Justiției. Printre modificări se numără numirea și mandatul procurorilor șefi de la Parchetul General, DNA sau DIICOT. Președintele României va putea refuza nominalizările făcute de Ministerul Justiției.
Potrivit proiectului de lege prezentat de Ministerul Justiției, mandatul unui procuror șef de la Parchetul General, DNA sau DIICOT va fi de patru ani, și nu de trei ani ca în prezent.
O altă modificare importantă se referă la faptul că președintele României va putea refuza de câte ori va vrea nominalizările procurorilor, făcute de Ministerul de Justiție, și care au primit aviz pozitiv sau negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. În noua lege apare și obligarea președintelui României de a-și motiva refuzul nominalizării în funcție a unui procuror.
„Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei”, se mai arată în moificarea legilor justiției.
Acest lucru va oferi CSM doar un rol de decor, fără ca instituția să poată să se implice cu adevărat în aceste chestiuni procedurale, care se referă la numirea procurilor șefi.
Procurorii șefi vor fi verificați de CSAT
În proiectul de lege se modifică și vechimea necesară pentru ca un procuror să poată fi numit în aceste funcții, mai exact de la 15 la 12 ani.
De asemnea, nu pot fi numiți în funcție procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
„Procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe proprie răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”, se arată în noul proiect de lege.
De asemenea, verificarea apartanenței sau nu la structura unui serviciu secret a unui procuror propus pentru o funcție, se va face de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării.
Recomandările noastre
