Ilan Șor/ Sursa: captură video
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în Republica Moldova pentru frauda bancară de proporții, apare în centrul unei scheme financiare care ar facilita circulația banilor ruși în afara sistemelor bancare occidentale. Dezvăluirile au fost publicate de Financial Times și descriu o rețea complexă care implică bancnote speciale, criptomonede și sisteme alternative de plată.
Potrivit investigației Financial Times, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei din 2022, au apărut metode alternative de transfer al banilor. Una dintre ele presupune utilizarea unor bancnote rusești speciale, colorate și asemănătoare cu cele reale, dar care au rolul de a facilita plățile internaționale.
Ilan Șor, liderul „VICTORIE – ПОБЕДА” Sursa foto: partidulsor.com
Aceste bancnote sunt emise de compania A7, o structură cu legături la Kremlin, care ar fi devenit rapid un instrument important pentru menținerea fluxurilor financiare rusești peste hotare.
Bancnotele pot avea o valoare nominală de până la aproximativ 5.000 de dolari și sunt promovate inclusiv ca un serviciu destinat turiștilor ruși. Deținătorii acestora le pot schimba ulterior în ruble în Rusia sau în valută în afara țării.
Compania A7, fondată cu implicarea lui Ilan Șor
A7 a fost lansată la sfârșitul anului 2024 de banca rusă de stat Promsvyazbank, instituție din sectorul apărării, împreună cu Ilan Șor.
Șor a fugit din Republica Moldova după ce a fost condamnat pentru implicarea în furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc. Ulterior, instanțele moldovenești l-au condamnat definitiv la 18 ani de închisoare.
Reprezentanții A7 susțin că scopul companiei este să ofere soluții alternative la plățile internaționale, afectate de restricțiile occidentale și de excluderea unor bănci rusești din sistemul SWIFT.
Compania afirmă că a procesat tranzacții de aproximativ 7,5 trilioane de ruble în primele șase luni de activitate, iar până la sfârșitul anului trecut ar fi ajuns să reprezinte aproape 19% din volumul operațiunilor de comerț exterior ale firmelor rusești.
Cum funcționează sistemul de plăți
În afara Rusiei, persoanele care dețin aceste bancnote trebuie să răzuiască o peliculă specială pentru a descoperi un cod QR. Codul este transmis către un bot de pe Telegram, iar un agent ar urma să livreze numerar.
În practică, livrările sunt disponibile în special în dolari la Istanbul și în dirhami în Dubai, potrivit materialelor promoționale ale companiei.
Bancnotele pot fi transformate și într-o criptomonedă numită A7A5, lansată de A7 și Promsvyazbank. Aceasta este legată de valoarea rublei și ar fi utilizată pentru tranzacții internaționale.
Compania de analiză blockchain Elliptic estimează că aproximativ 2.300 de bancnote au fost deja convertite în criptomonedă, cu o valoare de circa 8,6 milioane de dolari. Totodată, volumul total al tranzacțiilor realizate cu A7A5 ar fi depășit 100 de miliarde de dolari.
Ilan Şor şi bodyguarzii săi/ Sursa fotoŞ captură
Suspiciuni privind o rețea globală de transferuri financiare
Potrivit unor documente apărute online după un posibil atac cibernetic, sistemul ar implica transferuri de fonduri prin numerar, bilete la ordin și criptomonede, folosind o rețea de companii, inclusiv unele înregistrate în Kârgâzstan. Autoritățile din această țară au respins însă acuzațiile că instituțiile financiare locale ar fi implicate în evitarea sancțiunilor.
În paralel, A7 și partenerii săi au lansat și alte instrumente financiare, inclusiv bilete la ordin digitale și documente garantate cu aur, care ar putea fi utilizate în comerțul internațional fără implicarea sistemului bancar clasic.
Planuri de extindere internațională
Deși compania A7 a fost sancționată de Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană, aceasta continuă să se extindă. Rusia explorează tot mai activ utilizarea criptomonedelor pentru plăți externe, iar A7 a anunțat planuri de extindere în America Latină și în aproximativ 20 de țări în următorii doi ani.
Ilan Șor este una dintre figurile centrale ale fraudei bancare din Republica Moldova, cunoscută drept „furtul miliardului”, prin care aproximativ un miliard de dolari au dispărut din sistemul bancar în 2014.
După ani de procese, instanțele moldovenești l-au condamnat definitiv la 18 ani de închisoare.
