Scandalul Bâstroe se extinde. Proiectul Kievului de adâncire a brațului Chilia: „Este o cale navigabilă interioară a Ucrainei”

Scandalul Bâstroe se extinde. Proiectul Kievului de adâncire a brațului Chilia: „Este o cale navigabilă interioară a Ucrainei”Sursa foto: EVZ

Ucraina intenționează să amenajeze pentru navigație nu doar canalul Bâstroe, ci și o porțiune importantă a brațului Chilia. O companie cerealieră intenționează să contruiască un terminal pentru transportul cerealelor, fără să țină cont de opoziția României. În acest sens a comandat un studiu în baza căruia intenționează să dubleze adâncimea brațului Chilia. De altfel, Kievul a adoptat un act normativ prin care declară Chilia „cale navigabilă interioară a Ucrainei”.

Compania agricolă Nibulon, una dintre cele mai importante din Ucraina intenționează să construiască un terminal pentru transportul cerealelor pe Dunăre. Locul pe care îl are în vedere este lângă portul Ismail, aflat pe brațul Chilia. În acest sens, compania a întocmit un studiu de impact în care se face referire inclusiv la adâncirea acestui braț, în vederea navigației.

Investițiile pe Dunăre propuse de compania ucraineană includ silozuri, o flotă de transport, dar și lucrări de dragare și construcția unor structuri hidraulice. În acest sens, reprezentanții firmei au concesionat un teren de 20 de hectare în apropierea portului ucrainean Ismail, după cum a relatat Evenimentul Zilei.

Planurile companiei ucrainene au în vedere lucrări de dragare pe Dunăre pentru realizarea terminalului, pe o suprafață de 10,4 hectare, de-a lungul canalului de navigație „Vâlcov - Ismail Ceatal”, în zona portului Ismail. Acest canal este, de fapt, brațul Chilia al Dunării, care constituie granița dintre România și Ucraina.

Partea ucraineană consideră sectorul Vâlcov - Ismail Ceatal, în lungime de peste 90 de kilometri, „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, iar în acest sens a fost adoptată o hotărâre a guvernului de la Kiev, cu puțin înainte de invazia rusă.

„Canalul de navigație Vâlcov - Ismail Ceatal, în acord cu Rezoluția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, este o cale navigabilă interioară a Ucrainei, având următoarele dimensiuni aprobate: lungime 95,445 km; lățime 120 m; adâncime 8,23 m (de la nivelul mării); în legătură cu adâncimea proiectată de 8,23 m, se face precizarea «adâncime nerealizată din cauza neterminării lucrărilor»”, se arată în studiul comandat de Nibulon.

Consecințele adâncirii canalelor ucrainene

În acest sens, compania ucraineană intenționează să adâncească canalul navigabil la 8,23 metri. Iar documentul pe care l-a elaborate stabilește că ultima etapă a adâncirii acestei căi navigabile va fi realizată dacă „statul ucrainean va începe lucrările de dragare pe canalul de navigație Vâlcov - Ismail Ceatal și a secțiunilor din aval”.

Adâncimea medie a brațului Chilia este de circa 4 metri, iar adâncirea sa va duce la creșterea volumului de apă, ceea ce ar duce la scăderea nivelului apei în celelalte zone ale Deltei Dunării. Or, acest lucru va avea consecințe grave asupra biodiversității din Delta Dunării, atrag atenția specialiștii, conform Digi 24.

Reacțiile autorităților din Ucraina și România

Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri. Pe de altă parte, ambasada Ucrainei la București a încercat să calmeze spiritele susținând că pe canal se fac doar lucrări de întreținere. Mai mult, ambasada a transmis că aceste intervenții au fost anunțate încă din august 2022 către autoritățile române.

În acest context, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe. El cerea Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului un punct de vedere.

Ministerul Afacerilor Externe a susținut că nu a primit nici o informare cu privire la acest subiect de la Transporturi și a reiterate poziția României cu privire la propunerea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T.

De asemenea, Ministerul Mediului susține că legislaţia naţională şi cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă. Acestea ar pune în pericol biodiversitatea în Delta Dunării.

Studiul companiei Nibulon

Ne puteți urmări și pe Google News