Luni dimineață, o ședință a avut loc la Ministerul Transporturilor, în cadrul căreia s-a discutat despre situația din canalul Bâstroe. Guvernul a constatat că situația din teren nu este aceeași cu declarațiile pe care le-a făcut ambasadorul Ucrainei la București. Canalul a fost adâncit cu 2,5 metri.

Luni, 20 februarie, a avut loc o ședință la Ministerul Transporturilor pentru a se discuta despre problema dragării canalului Bâstroe. Ambasadorul Ucrainei la București a declarat că este vorba despre lucrări de întreținere, însă Guvernul a descoperit o situație cu totul diferită.

Ucraineni au adâncit cu 2,5 metri canalul Bâstroe, iar autoritățile din România au anunțat că a început deja să scadă debitul pe brațul Sulina.

Concluziile trase în urma ședinței de la Ministerul Transporturilor:

- partea română NU a fost informată despre aceste lucrări de adâncire

⁃ comunicarea lor oficială (ex. comunicatul Ambasadei) s-a bazat pe informații false și pe negarea realității

⁃ în paralel, autoritățile navale ucraine e au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari

⁃ deja debitele au scăzut pe brațul Sulina din cauza lucrărilor făcute de partea ucraineană, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport.

⁃ În plus, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.

⁃ Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritime aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm.

Marcel Ciolacu, mesaj tranșant pentru Ucraina

Liderul PSD intervine în scandalul dintre România și Ucraina cu privire la canalul Bâstroe. Oficialul a reamintit statului vecin că România a ajutat Ucraina la greu, însă nu va accepta niciodată ca Delta Dunării să fie distrusă.

„România nu permite sub nicio formă distrugerea #Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul #Bâstroe trebuie să înceteze ACUM! Statul și poporul român au fost solidari și au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării! Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze! Autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bâstroe să înceteze imediat și situația să revină la normal. Vom face apel la toate convențiile internaționale, bilaterale și la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării! Ne vom proteja, cu toate forțele, moștenirea generațiilor următoare!”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina oficială de Facebook.

Administraţia Deltei nu a primit nicio cerere din partea Ucrainei cu privire la lucrările de la canalul Bâstroe

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit cerere din partea Ucrainei cu privire la adâncirea canalului. Viorica Bîscă, directorul executiv al Administrației Deltei, a anunțat că există utilaje în zonă, dar nu știa în acel moment ce fel de lucrări execută.

Adâncirea canalului Bâstroe este un proiect de amploare, care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, respectiv evaluarea impactului transfrontalier a iniţiativei asupra habitatelor din rezervaţie, a mai precizat șefa ARBDD.

„Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare, care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier”, a declarat Viorica Bîscă, potrivit Agerpres.

Directorul executiv de la ARBDD susține că Ucraina, la fel ca și România, are dreptul să efectueze lucrări de mentenanță pe canalul Bâstroe, însă o adâncire ar afectat debitul din Delta Dunării.

„Dacă în momentul de faţă, Ucraina ar începe din nou să sape, evident că impactul nu ar putea fi acceptat de partea românească. Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări”, a mai spus directorul executiv al ARBDD, Viorica Bîscă.