Este polemică mare  în poliţia americană din pricina tehnicilor de imobilizare, multe dintre ele interzise de poliţiile europene. În obiectiv sunt tehnicile de arestare, cum ar fi apăsările pe gât şi mişcarea Anaconda. Practic acestea sunt imaginile care fac înconjurul lumii la exact o lună de la tragica moarte a lui George Floyd şi care a bulversat America.

Neînţelegirile actuale riscă chiar să răstoarne regulile interne ale poliţiei americane, dar şi prestigiul internaţional al unei superputeri aflată într-o evidentă dificultate.

După cum relatează Agi, ultimul caz, acela al lui Carlos Ingram Lopez, de 27 de ani, hispanic, mort la Tucson-Arizona, din pricina unui stop cardiac după ce a fost ţinut cu faţa la pământ pentru circa 10 minute, face parte dintr-un tip de tehnică învăţată de agenţi în timpul perioadei de instrucţie de 19 luni, faţă de 3 ani, media colegilor europeni. Obiectivul acestei controversate tehnici este de a imobiliza o persoană în câteva secunde, punând-o cu faţa la pământ, cu mâinile legate la spate şi cu un picior pe gât.

Agenţii folosesc un amestec de tehnici care pleacă de la Aikido la Krav Maga, sistem de combatere şi de autoapărare folosit de israelieni

Dar riscul de a produce cu adevărat rău este foarte aproape, mai ales dacă ai puţină şi rudimentară pregătire în artele marţiale: protocolul avertizează ca persoana să nu fie ţinută în poziţia aceea mult timp. Plămânii ar putea să nu fie în stare să se se umple cu aer, persoana poate avea probleme respiratorii şi cardiace, agravate dacă se află sub efectul stupefiantelor. „E o tehnică ce se foloseşte pe părţile laterale ale gâtului”, explică Maurizio Bond, expert în arte marţiale şi maestru de Yoseikan Budo, „blocând fluxul sanguin dă naştere unei scăderi a tensiunii, până la leşin.

Este o apucare foarte eficace care poate face Ko chiar şi un luptător antrenat. Trebuie să fie aplicată de o peersoană expertă, altfel ea produce necazuri. Este folosită pentru imobilizare, dar nu poate fi prelungită prea multe minute”. În cazul lui Floyd, spune Bond, „era evident că fusese fixat în aşa fel încât nu putea mişca”. În cazul mai înainte citat, al lui Lopez, într-un video publicat de poliţie la două luni de la întâmplare, se văd agenţi care urmăresc un bărbat în interiorul unei case, încătuşându-l şi ţinându-l la pământ 12 minute în tip ce acesta cere apă şi spune că nu poate respira.

O tehnică interzisă în multe tări

Mai este apoi o altă tehnică foarte contestată, adică prinderea de genunchi, interzisă de cea mai mare parte a ţărilor europene cu excepţia Franţei. Alte poliţii, aminteşte Agi, folosesc tehnici mai violente, ca în Brazilia, Egipt, Kenia şi mai recent Hong Kong, dar cea americană rămâne printre cele mai dure.

„În termeni de violenţă şi al profilului rasial – a explicat profesorul Paul Hirschfield, sociolog la Rutgers University pentru Washington Post – poliţia în SUA este mai asemănătoare cu cea din America de Sud”.

Convenţia europeană asupra drepturilor omului autorizează agenţii să folosescă măsuri care pot fi fatale doar „dacă este absolut necesar”, în timp ce în SUA este valabil principiul „îndoielii rezonabile” dacă viaţa agentului este în pericol. Dar acum acest principiu este luat în discuţie de opinia publică din ce în ce mai dornică pentru o profundă reformă a poliţiei, notează Il Giornale.