Paris, Berlin, Roma și Madrid vor fapte, nu vorbe. Dar Bruxelles se ocupă de legi privind calibrarea bananelor și apa trasă la WC.

La 27 mai și pentru a remedia consecințele economice ale pandemiei Covid-19, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un nou „instrument de stimulare” care, denumit „Next Generation EU”, ar trebui să fie dotat cu o sumă de 750 de miliarde de euro (dacă un acord între cele 27 de state membre se va găsi).

Și care va fi susținut de cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, care a fost discutat înainte de începerea crizei, cu întrebări despre pachetul care va fi alocat fondului european de apărare (FEDef), precum și politicii spațiale europene.

În discursul său adresat Parlamentului European, doamna von der Leyen a subliniat că investițiile prevăzute de acest instrument de stimulare ar trebui, în special, să garanteze o Uniune „neutră din punct de vedere climatic, digital, social și care trebuie să fie luată în calcul la nivel global, azi și în viitor”.

Putin va fi impresionat! Pentru că, acest plan de relansare, articulat în jurul a trei piloni, nu vorbește explicit despre apărare și spațiu.  În schimb, ele insistă pe accelerarea „tranziției către neutralitatea climatică” (sic), dezvoltarea rurală, tehnologia digitală și sănătatea.

De asemenea, se vorbește despre „consolidarea prezenței industriale și tehnologice în sectoarele strategice, inclusiv inteligența artificială, cybersecuritatea, super computerele și cloud computing”, „construirea unei economii bazate pe date reale care trebuie să favorizeze inovația și crearea de locuri de muncă ” și „ creșterea cyber-rezilienței”.

În ceea ce privește politica externă a Uniunii, planul doamnei von der Leyen evocă „sprijinul acordat partenerilor globali din Europa datorită unei sume suplimentare de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutorul umanitar”.

Având în vedere acest plan, întrebarea este dacă UE va menține ambițiile pe care le-a afișat în domeniul apărării, precum și în cel al Spațiului, pentru care erau deja foarte modeste în oglindă cu provocările pe care le reprezintă.

Dar, la Bruxelles, există se vede treaba preocupări mai presante: „fixarea normelor pentru comercializarea bananelor și exigențe de comunicare în sectorul bananier” sau consumul apei de toaletă și „stabilirea unei etichete ecologice a țevilor”.

Între timp, miniștrii apărării din patru state membre, Franța (Florence Parly), Italia (Lorenzo Guerini), Germania (Annegret Kramp-Karrenbauer) și Spania (Margarita Robles Fernandez) i-au trimis o scrisoare lui Josep Borell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri Externe și politică de Securitate, precum și celor 23 de omologi europeni, în care cer o politică europeană de apărare mai ambițioasă și dezvoltarea unor instrumente comunitare de gestionare a crizelor mai eficace.