Salariile bugetarilor, majorate pe ascuns. Ce sume urmează să încaseze demnitarii români de la 1 iulie

Salariile bugetarilor, majorate pe ascuns. Ce sume urmează să încaseze demnitarii români de la 1 iulie Parlamentul României. Sursa foto:|Dreamstime.com

În lipsa oricăror dezbateri în plen, parlamentarii români decid să crească salariile tuturor demnitarilor români, deși anterior declaraseră că nu vor exista majorări în acest sens. Măririle de salariu se încadrează între 880 și 1.400 de lei, în contextul în care România suferă de pe urma crizei energetice în ascensiune.

Majorarea veniturilor bugetarilor s-a făcut printr-o notă explicativă, fără dezbatere, deși România se află în plină criză economică, motiv pentru care autoritățile au și apelat la împrumuturi care să permită cheltuielile legate de pensii și salarii.

Salarii mărite pentru bugetari doar printr-o notă explicativă

Înainte de această majorare, membrii PSD și PNL au anunțat că nu vor exista salarii mai mari pentru demnitari, pentru că dispun deja de suficiente venituri de la stat, însă au acționat contrar afirmațiilor.

Spre exemplu, Nicuşor Dan, cel care este primar general al Bucureștiului, ar urma să încaseze un salariu mărit din luna iulie, conform unui proiect de lege aflat pe masa Camerei Deputaților. Și primarii din țară vor primi salarii mai mari cu până la 23.000 de lei brut, de la 1 iulie, ceea ce înseamnă cheltuieli bugetare în plus.

Ne puteți urmări și pe Google News

Legea în vigoare stipulează faptul că salariile primarilor se acordă în baza salariului minimum pe economie, după plafonarea din 2019, respectiv 2.080 lei net, conform Antena 3.

Câți bugetari sunt în România

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2021, de 1.262.318, cu 3.508 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar 63,97% dintre acestea în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor și citate de Agerpres.

Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.417 (289.959 în noiembrie), Ministerul Afacerilor Interne – 121.622 (119.829 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -75.855 (75.739 în noiembrie), Ministerul Finanţelor -24.384 (24.375 în noiembrie), Ministerul Sănătăţii -18.421 (18.330 în noiembrie) şi Ministerul Justiţiei- 16.926 (16.824 în noiembrie).

România trăiește pe datorie. Deficitul bugetar este uriaș

Economiștii spun că anul 2022 este unul critic pentru România. Țara are un deficit uriaș și se împrumută la dobânzi record pentru a acoperi cheltuielile. Nici românii nu o duc mai bine. Ratele la credite au crescut, iar prețurile au explodat.

„Costul de finanțare a României a crescut, este un semnal despre maniera în care piețele se uită la situația fiscală din țara noastră. Banii nu sunt doar mai rari, ci și mai scumpi, e un mix de factori. Datoria publică s-a acumulat.

Deficitul generează datoria publică, iar deficitul este mare. La 4 lei încasați, statul mai cheltuie un leu pe deficit și îi mai trebuie un leu pentru a plăti și împrumuturile din spate. Ca o paralelă, într-o familie în care salariul este de 4.000 de lei, cheltuielile ar fi 5.000 și ar mai avea nevoie de 1.000 pentru rate. Adică la 4.000 de lei i-ar trebui 6.000, ceea ce e nesustenabil“, a declarat economistul Cristian Popa membru în consiliul de administrație al BNR, la Digi 24.

80 - 90% din ce încasează statul se duce pe salarii și pensii

Potrivit sursei citate, cele mai mari probleme vin din sectorul bugetar. Aproape toți banii pe care îi încasează statul merg către salarii și pensii.

„Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a transmis mesajul că bugetul țării nu e într-o situație ușoară, că avem o problemă fiscală majoră. Suntem la 7%. Problema e în sectorul bugetar, acolo trebuie apăsat pe buton, trebuie lucrat la situația deficitului public.

Problemele sunt structurale. 80- 90% din ce încasează statul se duce pe salarii și pensii, deficitul e nesustenabil. Dacă statul ar fi o gospodărie nu ar putea trăi la infinit pe datorie.

Țările din regiune ori au surplus bugetar, ori au deficit bugetar, dar mai mic, nu au deficite de 7% din PIB. Noi nu ne poziționăm bine în context regional. Și asta contează dacă piețele decid să finanțeze sau nu o țară, percep un risc, percep că sunt probleme structurale“, a mai explicat economistul Cristian Popa.