2022 nu a fost un an bun la capitolul investiții din perspectiva economiei mondiale. Cel mai recent raport al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) privind evoluția investițiilor la nivel global arată că pentru 2023, așteptările nu sunt mari la capitolul investiții.

Din perspectiva țărilor, investițiile se împart în două categorii, prima fiind investițiile directe. Este vorba despre investițiile făcute pentru a spori bunăstarea și a crește numărul obiectivelor fizice într-o țară, precum noi fabrici, baze, școli, aeroporturi, autostrăzi.

Aceste investiții sunt, de asemenea, numite „investiții de la zero sau investiții pe terenuri” (Greenfield). Dacă investiția în cauză este sub forma unui parteneriat într-o entitate deja existentă, o numim investiție „de asociere" sau "Brownfield").

2022 rămâne în urmă ca un an foarte obositor, cu două "lebede negre" reprezentate de criza energetică și cea alimentară, dar și cu bănci centrale care cresc dobânzile de politică monetară pentru a contrabalansa efectele inflației globale, scrie sabah.com.tr.

Adăugați acestui tablou creșterea îngrijorărilor legate de spirala datoriei globale.

Nu trebuie să fie de mirare faptul că în 2022, fuziunile și achizițiile "cross-border" au scăzut la nivel global cu 6% iar în SUA, cu 50%. Dacă nu ar exista proiectele uriașe de investiții derulate de câteva țări G20 precum Turcia, tabloul investițiilor nu ar fi deloc luminos.

Nu trebuie să fie de mirare nici faptul că în 2022, investițiile directe de capital fix au scăzut cu 15% în Europa. Cu o creștere de 11%, Italia iese în evidență față de restul Europei.

În multe țări, investițiile directe s-au îndreptat în mare parte către energiile regenerabile

China, pe de altă parte, chiar dacă a anulat 31% din investițiile directe pe plan intern anunțate la începutul lui 2022, a reușit să majoreze cu 11% investițiile externe. Iar India a încheiat anul 2022 cu o dublare a investițiilor directe pe plan intern și cu o creștere cu 34% a proiectelor transfrontaliere. Grupul statelor ASEAN a înregistrat o scădere cu 74% a fuziunilor și achizițiilor provenite din exterior dar și-au majorat cu 21% investițiile directe pe plan intern. Brazilia și-a majorat în 2022 cu o treime investițiile directe pe plan intern dar și-a diminuat cu 17% finanțarea pentru proiectele transfrontaliere.

În multe țări, investițiile directe s-au îndreptat în mare parte către energiile regenerabile, pe fondul preocupărilor legate de schimbările climatice. În același timp, incertitudinea economică sporită de războiul dintre Rusia și Ucraina și tendința băncilor centrale de a majora în continuare dobânzile arată că în 2023, creșterea mondială va fi mai scăzută decât în 2022.

Totuși, FMI și-a revizuit în această săptămână previziunile privind creșterea economică globală în 2023, de la 2,7% la 2,9%. Acest procent este sub rata de creștere estimată pentru 2022, de 3,4%.

Dacă adăugăm o continuare a scăderii investițiilor directe, vom înțelege că în 2023 economia mondială va crește în principal prin consum. Cheltuielile cu produsele și serviciile de lux, chiar dacă au încetinit pe fondul pandemiei, vor continua în 2023 să contribuie la creșterea economică.

2023 nu va fi însă un an ușor din perspectiva investițiilor imobiliare. În cel mai recent raport, FMI amintește că și în acest an este important să fie acordată atenție riscului inflației globale. Privirile se vor îndrepta spre "țări-locomotive ale creșterii" din cadrul G20, precum China, India, Turcia sau Indonezia. (Rador)