Cînd nu ţine cu orice preţ să fie lider de partid, Dan Diaconescu poate fi şarmant. Surprinzi imediat umorul şi, mai ales, acuitatea observaţiei, notă indispensabilă a talentului de gazetar.
Împreună cu Dan Diaconescu, profitînd că uitase pentru un timp să fie politician, m-am amuzat într-una din seri, pe B1 TV, la ştirea că Oltchimul a repornit secţia Electroliză cu membrană. Comunicatul dat publicităţii s-a dat de ceasul morţii să precizeze nu numai ziua şi ora, dar şi minutele -luni, 21 octombrie 2012, 12,20 gazde ale acestui moment, amintindu-ne de textele consacrate în Scînteia anilor '50 momentelor de tip napoleonian, cînd la Reşiţa se slobozea o nouă şarjă în cinstea zilei de 23 august, zisă pentru un timp şi a Eliberării de sub jugul fascist. Pe drept cuvînt, Dan Diaconescu, întors la ipostaza care-l prinde cel mai bine - cea de gazetar -, se întreba de ce a mai fost nevoie de închiderea Combinatului la finele lui august 2012, dacă acum se reporneşte atît de uşor. În zestrea financiară a Combinatului nu s-a schimbat nimic între timp. E tot falimentar, şi, dacă, limba română mi-ar permite, aş spune că e şi mai falimentar ca la finele lui august. S-a spus la vremea respectivă că închiderea îşi are cauza în absenţa banilor. Între timp, banii n-au venit în conturile întreprinderii. Cum de acum poate fi repornit, deşi, la fel ca în august, nu sînt bani nici măcar pentru întrdeschiderea porţii principale. La o privire mai atentă se descoperă - şi asta ne-a amuzat pe toţi cei din studio - că aşa-zisa repornire nu- i altceva decît punerea în funcţiune a unei secţii care produce materie primă pentru eternitate şi nu pentru celelalte Secţii, programate - se zice - să-şi înceapă activitatea undeva, în viitorul ceţos al celei de-a doua jumătăţi a lui noiembrie. S-o recunoaştem! Imaginea unei Secţii care produce leşie de sodă, acid clorhidric, hipclorit de sodiu, hidrogen şi clor de dragul de a fi produse, dat fiind că nu folosesc deocamdată la nimic din ceea ce s-ar putea vinde pare desprinsă nu din Gogol, ci din Marquez. Sau mai degrabă din Revoluţia română. Ceva în genul Oltchim, fă-te că lucrezi! Aş fi continuat să mă amuz la acest nou produs comic al României postdecembriste, deţinătoare de imense zăcăminte de absurd, dacă nu mi-aş fi amintit o Declaraţie a premierului Victor Ponta din 9 octombrie 2012. Referindu-se la banii pe care Guvernul USL vrea să-i dea Oltchim pentru a scăpa de o durere de cap electorală, premierul a precizat că e nevoie de repornirea unei secţii a Combinatului pentru ca banii să nu fie văzuţi de Comisia Europeană ca ajutor de stat, ci ca împrumut. Confederaţia de state care pretind a fi supuse economiei de piaţă, Uniunea Europeană, interzice guvernelor naţionale să risipească bani sub formă de ajutor de stat pe întreprinderi falimentare. Altfel stau lucrurile dacă întreprinderea cu pricina are şanse de a deveni rentabilă în urma unui proces de restructurare. În aceste condiţii, Uniunea Europeană permite statului acordarea unui împrumut, socotind că sînt bani care se vor întoarce la stat, ca orice împrumut, cînd întreprinderea se va pune pe picioare. Combinatul Oltchim n-are nici o şansă de a deveni rentabil în absenţa unui nemilos proces de restructurare. Vîrît pînă peste cap în campania electorală, Guvernul Ponta a găsit de cuviinţă că trebuie să facă o pomană de stat sub forma unui ajutor. Cum însă UE nu admite ajutorul de stat, Guvernul Ponta l-a vopsit într-un împrumut. Pentru aceasta se cere să se înfăţişeze Comisiei Europene un Combinat care a început să producă, în scurt timp prinzînd chiar să duduie. Fireşte, repornirea unei secţii şi aceea de materii prime nu înseamnă în nici un caz că Oltchimul va produce şi, mai ales, va produce astfel încât să fie rentabil şi să poată înapoia statului aşa-zisul împrumut. Pentru Guvernul Ponta n-are importanţă acest adevăr. Important e ca Uniunea Europeană să creadă că Oltchimul duduie de atîta producţie rentabilă şi să accepte fără probleme pomana electorală dată combinatului Oltchim. Guvernul moldo-valah condus de Victor Ponta încearcă să tragă pe sfoară, în binecunoscutul stil românesc, Uniunea Europeană!
Recomandările noastre
