Editura Evenimentul si Capital

Minunea de la Merghindeal: romii agricultori ară pământul şi au sute de animale

18_Rromi1_2
Autor: | | 21 Comentarii | 2976 Vizualizari

Într-o comună din Sibiu, ţiganii şi chivuţele lor în fuste lungi cultivă la comun sute de hectare. Au tractoare, zeci de vite, sute de oi. Sunt ţiganii pe care îi desconsiderăm toată ziua.

În chiar satul din centrul geografic al ţării, Merghindeal, mai bine de 20 de familii de romi contrazic impresia generală despre etnia din care fac parte. În fiecare dimineaţă, bărbaţii cu pălării largi îşi pornesc tractoarele şi pleacă grăbiţi înspre câmp să-şi îngrijească zecile de hectare de pământ.Câte un tractor la două caseVictor Căldărar are 30 de ani. Împreună cu soţia sa lucrează vreo 13 hectare de pământ, creşte opt vite, mulţi porci şi peste 100 de oi. Deşi are tractor, nu a renunţat nici la cai. Patru la număr. "Eu şi soţia lucrăm, dar suntem trei fraţi şi ne ajutăm împreună. Altceva ce să facem? Zi şi dumneata", întreabă retoric Victor, strângând tare în palme coada unei furci. Îşi aşteaptă în poartă cumnatul, care merge să ierbicideze câteva hectare de porumb. Stau în aceeaşi zonă a satului de la marginea judeţului Sibiu, aproape de întâlnirea cu judeţul Braşov. Laolaltă sunt mai bine de 20 de familii ce lucrează an de an pământul. Şi cam tot la a doua casă găseşti şi câte un tractor.Pământ de la româniNu au ei în proprietate tot pământul. Au luat şi în arendă de la bătrânii din sat care nu îşi mai pot munci moştenirea. "Eu am numai trei hectare în proprietate. Restul, l-am luat de la oamenii din sat. Mi-au dat pământul să îl lucrez, iar eu le dau miei, caş, le aduc lemne pentru la iarnă. Din-astea", povesteşte cumnatul lui Victor Căldărar, suit în tractor. El lucrează, în total, 25 de hectare de pământ. Porumb, lucernă... Grâu nu, că a avut anul trecut şi acum nu mai are ce face cu el. Au cumpărat pe rând utilajele necesare. Tractoare, pluguri, semănători. "Băgăm bani, dar nu ştim cum scoatem, că n-am făcut o socoteală. Am vinde, dar nu avem unde în afară de târg. Mergem pe sate, mergem în târguri, mai vindem viţei, miei şi caş. Dar prea puţin", spune Nicolae, unul din fraţii lui Victor Căldărar.Samsarii, cam singurii clienţiRomii din Merghindeal, asemenea celorlalţi câţiva fermieri din zonă au aceleaşi probleme în agricultură: n-au cui vinde ceea ce produc. "În sat nu este lăptărie. Mai venea, anul trecut, un procesator de la Făgăraş de ne lua laptele la 60 de bani pe litru. Dar a dat faliment, noi am rămas cu paguba". Strânşi tot mai mulţi în la discuţii, romii din Merghindeal cer subvenţii pentru motorină, protejarea producţiei lor şi înlesnirea accesului pe o piaţă de desfacere. "Să nu mai fim nevoiţi să vindem tot la negru, pentru că aici e plin numai de samsari. Ăia vin şi mai cumpără ceea ce producem. La preţuri mici, că nu avem ce face".Incredibil: romii agricultori se plâng de samsarii care cumpără la negru.De obicei ei erau consideraţi bişniţariOameni la locul lorRomii agricultori din Merghindeal au câştigat demult respectul oamenilor din zonă. Îi ştiu de harnici şi cei de la APIA şi cei de la Direcţia Agricolă. "Să ştiţi că sunt oameni la casa lor. Au case mari, aranjate după gustul lor, nu discutăm. Dar sunt oameni de nădejde", povesteşte o vecină. Oamenii din sat spun că primăvara, devreme, se apucă de arat şi semănat.Să vezi baba nomadă la 90 de ani cum conduce tractorulExemplul romilor din Merghindeal a mai fost preluat şi de câteva familii din Cincu, sat aflat la şapte kilometri. În rest, reprezentanţii romilor nu mai cunosc astfel de situaţii, afirmă cei de la Romani Criss. "Este o situaţie inedită. Trebuie amintit, însă, că mare parte din romi au lucrat în fostele CAP-uri care, odată desfiinţate, i-au lăsat pe dinafară. Ştiu că a fost, în trecut, un proiect de hotărâre prin care comunităţilor de romi să le fie oferite terenuri agricole, din cele nefolosite. Greu de pus în practică, din moment ce nici populaţia majoritară nu beneficiază de astfel de facilităţi", spune Adrian Vasilescu, secretarul executiv al Romani Criss. Neamurile se ajută între ele. Se munceşte la comun, ca pe vremea CAP-ului, romii având simţul economic care le spune că aşa câştigă mai multRomii cumpără pământLa Merghindeal, de la an la an, romii din sat cumpără tot mai mult pământ şi tot mai multe case. "Suntem în relaţii bune cu ei. Sunt printre puţinii oameni care mai lucrează pământul la noi în sat. Se implică şi în comunitate, au şi consilieri locali", povestesc oamenii din sat. Consilierul pentru problemele romilor de pe lângă Instituţia Prefectului Sibiu, Iulian Preda, vede în activitatea romilor din Merghindeal rezultatul "legării de glie" promovată de fostul regim comunist. "În trecut, romii nomazi mai făceau negustorie cu cai, creşteau animale. Prin anii `60 au fost obligaţi să se stabilească în câte o localitate. Astfel, unii care s-au născut în căruţă s-au văzut nevoiţi să îşi găsească o activitate stabilă", spune Preda.La telefon, Victor Căldărar glumeşte. "Să vezi cum conduce tractorul cortorăriţa de 90 de ani. Chiar dacă nu are carnet".Ar munci mai mult dar n-au cui vindeLa un moment dat, în discuţie intervine o femeie cu fuste creţe, ce vorbeşte rapid către cei mai tineri decât ea. "N-ai tu treabă", se mai distinge printre replicile care se schimbă de pe o parte pe alta. Femeia e trimisă înapoi în curte, să aibă grijă de copii. "Nu avem din ce trăi din altceva. Alte surse de venit nu avem şi unde să ne angajăm nici atât". Familiile tinere de la marginea Merghindealului ar munci mai mult. "Dar n-avem ce face cu producţia, nu avem unde să o vindem. Aşa că ne mulţumim că avem de mâncare şi tot ce producem tot noi folosim".

Val de aer rece peste România, joi! Cât va ține gerul și ce spun meteorologii

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Reportaj

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei