România suferă, ca multe alte state ale lumii, de pe urma crizei economice. Din păcate, asta nu e tot. Încep să iasă la iveală probleme tot mai grave, care nu ţin de influenţa străină sau de indivizi izolaţi, ci de sisteme întregi, de la cel judiciar la cel sanitar şi administrativ.

Furtul de arme de la depozitul din Ciorogârla este un exemplu perfect. Este imposibil să nu te întrebi cum o clădire atât de importantă este "păzită" doar de un sigiliu? Mai mult, vinovaţii ar fi din interior, adică angajaţi ai Armatei, iar destinaţia armelor ar fi zonele de conflict.

Incidentul este cu atât mai grav cu cât precedentul exista deja. În august 2002, şapte grenade şi 170 de cartuşe erau sustrase dintr-un depozit al unui batalion bucureştean. E ca şi cum, după o lovitură puternică la ficat, un pugilist ar lăsa descoperit acelaşi loc.

Sănătate şi învăţământul, în cârje

Suferim însă şi la propriu. Înainte ca Guvernul să decidă majorarea contribuţiei la asigurările sociale la 10,5% din salariu, spitalele româneşti îşi "tratează" bolnavii cu indiferenţă sau cu neglijenţă.

"Domnul Lăzărescu" a devenit brusc personaj colectiv. La Slatina, un bărbat a murit pe holurile spitalului, în timp ce căuta haotic un doctor care să îl trateze. La scurt timp, un copil era victima unei imprudenţe medicale, murind după o banală operaţie la polipi. Săptămâna neagră era completată de un medic care a trimis un pacient bolnav de SIDA să se plimbe prin oraş cu eprubetele cu sânge contaminat cu HIV, spre un laborator autorizat.

Nici situaţia din sistemul de învăţământ nu este mai bună. Între protestele profesorilor şi promisiunile nerealiste ale politicienilor, ies la iveală tot mai multe cazuri, demne de scenariul unui film prost- profesori care fac striptease în faţa elevilor, tineri care se iau la bătaie în şcoli, dascăli care îi agresează pe cei cărora trebuiau să le servească drept model. Toate asezonate cu încercări perpetue de reformă şi cu rezultate dezastruoase la evaluările naţionale. Raiul infractorilor

După un atac deosebit de violent la Braşov, a fost rândul justiţiei să se facă de râs. Principalul suspect pentru uciderea a două persoane într-un jaf la o casă de amanet este un infractor care se afla deja sub condamnare. Eliberat temporar, el nu a revenit la penitenciar şi era dat în urmărire de mai bine de cinci luni. Cum a fost posibil? Cu ajutorul unui judecător şi un procuror de o clemenţă extrem de dubioasă. Cazul nu este unul izolat, peste 100 de infractori aflându-se în aceeaşi situaţie.

De ce aleg traficanţii România pentru a introduce în Europa 1.200 de kilograme de cocaină? Răspunsul ar putea fi găsit în trecutul apropiat, când o anchetă jurnalistică a arătat că traficanţii ruşi preferă România ca ţară de livrare a ţigaretelor de contrabandă.

Care sunt şansele Guvernului de criză?

În tot acest context sumbru îşi face loc un Guvern cu ezitări continue, provocate de tensiunea din interiorul unei coaliţii stranii. Ciudat, "soluţia imorală" este văzută mereu drept cea mai potrivită, nu cea de evitat. E răul necesar, cum îl numesc cei versaţi în politica românească, care aduce laolaltă stânga şi dreapta.

Liberalii nu se asociază între ei şi preferă, ca în plină criză, să dea ţării formă de guvernare social -democrat-liberală. Dar oare criza nu face mai dificilă trecerea dintre guvernele Tăriceanu şi Boc?