România, în fața testului Schengen. Ce a constatat Comisia Europeană după prima evaluare completă

Catalin Predoiu și Olivier Onidi / sursa foto: MAI

România a parcurs prima evaluare periodică în calitate de stat Schengen cu drepturi depline, proces desfășurat în lunile septembrie și octombrie 2025, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne.

Rezultatele preliminare ale evaluării au fost discutate în cadrul unei întrevederi oficiale care a avut loc vineri, la București, între ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și o delegație a Comisia Europeană, condusă de coordonatorul Schengen, Olivier Onidi.

Evaluarea s-a realizat în cadrul mecanismului periodic aplicabil tuturor statelor membre și a avut ca obiect modul de implementare a acquis-ului Schengen, precum și funcționarea mecanismelor naționale relevante.

Contextul vizitei delegației europene

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, vizita delegației Comisiei Europene a avut loc în contextul dialogului strategic organizat după prima evaluare Schengen a României ca stat membru cu drepturi depline.

Scopul întâlnirii a fost coordonarea procesului de monitorizare ulterioară a progreselor, înainte de adoptarea raportului final de evaluare de către Comisia Europeană.

Ministrul Cătălin Predoiu a declarat că „prima evaluare a României ca stat Schengen cu drepturi depline confirmă profilul profesionist al ţării noastre”, subliniind deschiderea autorităților române pentru cooperare instituțională și dialog tehnic pe durata procesului de implementare.

Constatările Comisiei Europene

În cadrul discuțiilor, Olivier Onidi a evidențiat nivelul de implementare a acquis-ului Schengen în România și cooperarea autorităților naționale pe parcursul evaluării. Acesta a arătat că evaluarea a reconfirmat statutul României de partener de încredere în cadrul spațiului Schengen.

Reprezentantul Comisiei Europene a menționat existența unui număr ridicat de bune practici identificate în timpul evaluării, inclusiv în ceea ce privește mecanismul național de Guvernanță Schengen și sistemul de control al calității.

De asemenea, a fost semnalată lipsa constatărilor neconforme în domenii precum managementul frontierei și returnarea, aspecte incluse în aria de evaluare.

Un alt element menționat de Olivier Onidi a fost contribuția României la funcționarea mecanismului de evaluare Schengen prin rezerva națională de experți, țara noastră fiind plasată pe primul loc între statele membre din acest punct de vedere.

Provocări și priorități asumate

Ministrul Afacerilor Interne a precizat că România se confruntă, similar altor state membre, cu un deficit de resurse umane, aspect tratat ca prioritate.

În acest context, autoritățile române urmăresc îmbunătățirea utilizării instrumentelor europene disponibile și adaptarea capacităților instituționale la cerințele actuale.

Totodată, discuțiile au vizat stadiul implementării Pactului privind Migrația și Azilul, corelat cu mecanismul național de Guvernanță Schengen și cu utilizarea fondurilor europene alocate.

Angajamentele asumate de România

La finalul întâlnirii, partea română a reiterat angajamentul pentru aplicarea integrală a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru Schengen. Potrivit comunicatului MAI, acest angajament este orientat către „funcţionarea spaţiului comun fără controale la frontierele interne”.

Olivier Onidi a reafirmat, la rândul său, disponibilitatea Comisiei Europene de a susține procesul de implementare și de a menține un dialog deschis cu autoritățile române pe parcursul etapelor următoare.