România îmbătrânește, iar milioane de persoane riscă să rămână singure. 1,35 milioane de vârstnici locuiesc deja singuri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România îmbătrânește rapid, iar în același timp rețeaua tradițională de sprijin pentru persoanele vârstnice devine tot mai fragilă. Aproape 3,9 milioane de români aveau cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, reprezentând 20,5% din populația rezidentă, iar aproximativ 1,35 milioane de seniori locuiesc singuri, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, publicat de Alianța Binelui Comun (ABC).

România s-ar putea confrunta cu o mare problemă

Datele analizate arată că fenomenul ar putea lua amploare în următoarele decenii. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani este estimată să ajungă la aproximativ 31% din populație până în 2050. În acest context, problema nu este doar numărul tot mai mare de vârstnici, ci și accesul acestora la familie, servicii medicale și sprijin social.

Aproximativ unul din trei bătrâni români trăiește singur. În mediul urban, trei din cinci vârstnici se confruntă cu singurătatea, iar pentru aproape 310.000 dintre ei nivelul acesteia este foarte ridicat. Unul din patru bătrâni vorbește cu cel mult o persoană într-o lună, iar o treime declară că beneficiază de foarte puțin sprijin moral și practic.

Distanța față de copii, o mare problemă

Distanța față de copii reprezintă o altă problemă. Aproape 29% dintre vârstnicii din mediul urban spun că nu își au copiii în apropiere, aceștia locuind fie în alt oraș, fie în străinătate. Comunicarea online poate menține legătura cu familia, însă nu poate înlocui sprijinul fizic necesar în situații precum deplasarea la medic, cumpărăturile sau intervenția după un accident casnic.

Mâini îmbătrânite

Vulnerabilitatea este amplificată de situația financiară. Aproape 30% dintre persoanele de peste 65 de ani se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape una din cinci era afectată de deprivare materială și socială severă.

România alocă îngrijirii de lungă durată doar 0,3% din PIB

Barometrul arată însă că există deschidere pentru intervenții: 59% dintre vârstincii din mediul urban se declară dispuși să participe la programe de sprijin. În același timp, România alocă îngrijirii de lungă durată doar 0,3% din PIB, față de 1,7%, media OECD.

La nivelul resursei umane, există aproximativ un lucrător formal de îngrijire la 100 de persoane de peste 65 de ani, comparativ cu cinci în media OECD.

ABC propune intervenții înainte ca pierderea autonomiei să devină o criză: monitorizarea anuală a populației de peste 65 de ani, evaluarea riscurilor prin medicii de familie și serviciile sociale, servicii mobile și transport social în mediul rural și un pachet minim de îngrijire la domiciliu.

Organizația propune și un „Indice al Conectării și Autonomiei Vârstnicilor”, care să măsoare nu doar numărul serviciilor disponibile, ci și câți seniori sunt singuri, cât de accesibile sunt serviciile și dacă sprijinul primit îi ajută să rămână autonomi.