Două dintre proiectele pentru care România solicită 128 de milioane de euro sunt prezentate în documentul PNRR pe doar 11 pagini, dintre care două sunt coperțile.

Cele două proiecte PNRR pentru care România solicită Comisiei Europene suma de 100, respectiv 28 de milioane de euro, sunt întocmite de Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Acestea au fost prezentate, într-o emisiune la Digi 24, ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea în contextul criticilor formulate de oficialii de la Bruxelles cu privire la PNRR.

„Este un exercițiu bun să știm care este capacitatea noastră de a scrie proiecte”, a spus ministrul Cristian Ghinea.

În PNRR au fost atașate două prezentări powerpoint de șapte, respectiv patru pagini. Astfel, proiectul trimis de Hidroelectrica, prin care se porpune construcția unui punct de generare de hidrogen are doar șase pagini la care se adaugă cea de titlu. Pentru cele șase pagini, Comisia Europeană ar trebui să aloce suma de 100 de milioane de euro. Cel de-al doilea proiect, pentru care se cer „doar” 28 de milioane de euro, este propus de Nuclearelectrica și este descris pe patru pagini dintre care una de titlu.

La întrebările jurnaliștilor, Cristian Ghinea a încercat să justifice lipsa informațiilor legat de aceste documente prin faptul că alte detalii sunt prezentate în anexele de costuri.

Cristian Ghinea își asumă răspunderea pentru cele două proiecte

Cristian Ghina a recunoscut că este vorba doar de prezentări scurte, în powerpoint, precizând că în situația în care oficialii de la Bruxelles vor solicita alte detalii, vor fi oferite de cei în cauză.

„Dacă nu este suficient, și nu vreau să mă antepronunț, trebuie să vină cu detaliile respective până în septembrie. În această etapă suntem. Da, poate ar fi fost mai bine să avem încă de acum detalii, cum avem la Transporturi, școli, Valul renovării. Înțeleg și respect profesia de jurnalist, ați găsit aceste powerpointuri care par subțirele.

Vor refăcute, completate, dacă se solicită acest lucru și probabil că se va solicita. Am făcut, din punctul de vedere al Ministerului, nenumărate ședințe tehnice cu toate ministerele. Le-am spus «astea sunt criteriile de evaluare, trebuie să faceți costurile samd. Consider că progresele au fost suficiente atât cât am putut, mai facem până în septembrie.

Nu mă îndoiesc că avem ingineri foarte buni la Cernavodă, pe la Nuclearelectrică, însă nu a mai făcut nimeni producție de hidrogen acolo. Este ceva nou. Respect curajul, așa cum și dumneavoastră trebuie să admiteți faptul că curajul nostru de a publica toate anexele aduce un nivel de monitorizare publică, inclusiv din partea dvs fără precedent. Alte state nu au publicat anexa. Nu știm ce a pus guvernul grec la partea de producție de hidrogen, poate că tot un powerpoint de cinci slideuri, dar nu știm. Îmi asum răspunderea. Cred că este un exercițiu bun să știm unde suntem în mod realist cu capacitatea noastră de a scrie proiecte”, a mai spus ministrul.

Costurile vor trebui justificate

El a precizat că toate costurile trebuie justificate de cei care intenționează să implementeze proiectele.  

„Acele costuri trebuie justificate. Sunt mai multe criterii de raportare, fie pe bază istorică, ceea ce în cazul nostru este greu de făcut, fiindcă n-a mai făcut nimeni în România producere de hidrogen. Nu putem să cerem de la Hidroelectrica să scoată ceva ce nu există.

Vor mai fi alte puncte de referință să te uiți la alții cum au făcut și cât a costat acolo (…) Pot fi de acord cu dumneavoastră, suntem într-un timp scurt de lucru. Trebuie să ne uităm și în anexa de costinguri. Dacă nu sunt justificate, vor trebui justificate până în septembrie”, a mai spus Ghinea.

Ministrul a încercat să justifice cele două prezentări, precizând că atît Hidroelectrica cât și Nuclearelectrica sunt două companii de stat care urmează să fie implicate în dezvoltarea unor proiecte revoluționare.

„Trebuie văzută în conexiune cu anexele și dacă aceste companii de stat Nuclearelectrica…pe care le felicit pentru curaj. Sunt două companii de stat specializate, una în producția de electricitate și apă și alta din nuclear, care au făcut pasul spre hidrogen. Le-am cerut de la Guvern să participăm la revoluția europeană a hidrogenului”, a mai spus ministrul.