Dorință, speranța de schimbare în bine „absolut necesară” după o perioadă atât de lungă „care a lăsat de dorit”, de libertate autentică, de eradicare a corupției și a unei transparente a instituției guvernamentale au fost cuvintele recurențe ale românilor cu care am stat de vorbă, azi, și care au determinat miile de oameni să se îndrepte încă de dimineață spre sediile de votare de la Roma.

Zi însorită, superbă la Roma, prezența masivă, cozi interminabile („căci așa suntem noi obișnuiți”, cum comenteză un bărbat între două vârste din mulțimea în așteptare pentru a vota) și peste două ore de astepare pentru cei veniți a-și exprimă opțiunea în legătură cu noul președinte al României, la sediul Accademiei di România.

În față clădirii situate în elegantul cartier Villa Borghese,  mai ales de la oră 10 de dimineață, s-au format două cozi înțesate de sute de persoane, una la intrarea centrală a clădirii, și altă la cea de-a două intrare laterală.  

Până la sfarșitul zilei, după estimările părintelui arhimandrit Ștefan Popa, rectorul Comunității ortodoxe române din Italia și observator al desfășurării alegerilor, vor vota peste 5.000 de români, iar întreagă Romă, peste 30 000 de persoane. 

În pofida aglomerației, există consens în legătură cu aparentă corectitudine a defășurării votului, cu condițiile civilizate. 

 „Am fost surprins în mod plăcut”, după cum afirmă Mihai, un tânăr blond,  surâzător de vreo 26 de ani, cu un puternic  accent moldovenesc, căci, din păcate,  „acolo unde sunt români, nu prea este civilizatie”.

Atât Mihai, cât și  prietenul care îl însoțește, precizează că, deși se află de trei ani în Italia, au ținut să vina la vot pentru a-și exprimă opțiunea în favoarea unei schimbări menite a le permite să se poată întoarce acasă. Chipul acestei schimbări este pentru ei Iohannis.  

Nici în opinia lui Radu Motoca, director de cercetări de la  Dignitatis Humanae Institut din Roma,  nu au fost incidente și nici lipsă de loialitate în desfășurarea alegerilor.

 În timpul celor peste două ore de așteptare, atmosferă exprimă curaj, entuziasm, implicare în legătură cu viitorul țării. Și, mai ales, spune tânărul intelectual, lume plăcută.

În jurul lui, opt persoane care erau împotrivă PSD-ului și a lui Ponta, considerându-l „total compromis” pentru înaltă demnitate. Singură persoană „votabilă” de pe lista electorală este, în opinia lui Radu, Monica Macovei și unică critică privește organizarea care ar fi putut prevedea timpul îndelung de așteptare, faptul că numai câte șapte persoane puteau intra în secție, precum și lipsa unei toalete.  

Impresie de corectitudine în timpul procesului de votare este împărtășită și de părintele Ștefan Popa, care s-a oferit voluntar ca observator. Căci, după cum ne împărtășește, a vrut să certifice în prima persoană corectitudinea acestor votări: faptul că nu se votează după orele nouă, că nu se fac numărători ad personam și falsificări.

Transparența și onestitate a alegerilor indispensabilă în vizunea preotului: „Noi datorăm celui care va fi președinte credionciosie și ascultare. Or, pentru că acesta să poată avea autoritatea morală de a fi ascultat și urmat, trebuie să fie ales corect”.

Prezență masivă la vot

„Prezența masivă la vot este un fapt neobișnuit pentru noi românii din străinătate: cei din emigrație, nu din diaspora”,  după cum ține să precizeze părintele arhimandrit. a€œTermenul de dispora nu ne reprezintă. „Suntem emigranți: persoane  care, părăsindu-și țara natală, și-au sacrificat viață. Oamenii au emigrat tocmai pentru că în România nu au avut condițiile care să le permită să se dezvolte armonios, să a€“si poate împlini o chemare și, în consecință, a se simți oameni împliniți. Deși suntem niște oameni sacrificați, deși privim înapoi cu mânie și durere, faptul că suntem totuși prezenți la vot în număr atât de mare, demonstrează totuși dragostea noastră față de țara,  legătură pe care o ținem cu cei de acasă și faptul că simțim la fel că ei”. 

Un evantai, deci eclectic al prezenței românilor: sunt  reprezentate toate mediile sociale, dar și generații diferite.  De remarcat numeroasă praticipare a tinerilor, inedită față de 2012, dornici să se întoarcă în țara. 

Speranța într-o Românie demnă de civilizația europeană  este deci intactă. „Interesul manifestat de tineri - este de părere  părintele Ștefan Popa -  reprezintă un semn clar că-și iubesc țara și că doresc să revină în România, după ce au aici au absorbit niște valori ale democrației, culturii și civilizației occidentale care le vor fi de mare folos în țara în modul lor de a munci, de a gândi, de a acționa” .     

Visul întoarcerii acasă pare a-i anima pe toți românii cu care am putut discută, indiferent de vârstă.      

Veronica Ioanei din Suceava, Ursă Mariana din Piatră Neamț, Dance Antoneta din Român: trei doamne de aproximativ 40 de ani care lucrează că îngrijitoare de bătrâni (badante) pentru a-și putea ajută familia din România confirmă prezența lor la vot pentru posibilitatea de a avea un viitor mai bun în țara și a-și putea vedea visul de a se reîntoarce împlinit. a€œAcasa este mai bine-îmi spun la unison-, din punct de vedere sufletește”. Chiar dacă au ocazia de a locui într-unul din orașele cele mai frumoase din Europa?” Da. Aici avem bunăstare, însă nu este esențială, căci se poate construi. Importantă este împlinirea sufletească.  Aici suntem chinuiți, străini, discriminați, aici nu e împlinire.”Le lipsește- după cum mi se confesează- atmosferă, căldură oamenilor de acasă, tradițiile, concepția despre familie din România.

Români emigranți care tânjesc după un alt duh,  o alta traire romaneasca, care nu se regaseste usor nci chiar intr-o tara de origine neo-latina. „Fiul meu- spune Danec Antoneta - este de mult timp la Roma, are afacerea lui proprie, si tot viseaza sa se intoarca in Romania, sa repare gardul bunicii”.