Premierul Victor Ponta subliniază tot mai des, în discursurile sale publice, faptul că este român și ortodox, aluzie directă la principalul său contracandidat, Klaus Iohannis. „Nu cred că un candidat la funcția de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Dar nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în țara mea”, a declarat Ponta, marți, la Craiova, în discursul prilejuit de validarea candidaturii sale la prezidențiale. Tot atunci, Ponta a anunțat că va sprijini Biserica Ortodoxă Română, dar „și toate celelate culte”.

Cu câteva zile mai înainte, tot în contextul faptului că el e român ortodox, premierul spunea că românii nu trebuie „să recurgă la soluții din afară”.

Președinte român, patriot și ortodox?

În dispută a intervenit și Biserica Luterană. „Domnul Klaus Iohannis este membru în parohia noastră și este evanghelic lutheran, după confesiunea augustană, confesiune care este din 1530. Este Biserica Luterană, după reforma lui Martin Luther (…) Face parte din cele 18 culte recunoscute în România. E o biserică istorică”, a declarat Kilian Dörr, prim-preot al Parohiei Evanghelice de Confesiune Augustană din Sibiu.

Naționalitatea și religia lui Iohannis devin, trep- tat, subiect de dezbatere publică. Cât de eficientă se va dovedi această temă de atac în campania ce urmează?

Acum câteva zile, institutul de studii sociologice Avangarde a prezentat „o cercetare de tip focus grup” din care rezultă că principalele atribute ale viitorului președinte, în ordinea opțiunilor, sunt: să fie român, să fie patriot și să fie ortodox. Avangarde este condus de sociologul Marius Pieleanu, a cărui soție a fost propusă de PC în conducerea Curții de Conturi.

Pe de altă parte, există studii care arată că naționalitatea germană ar putea să-l ajute pe Iohannis. Un sondaj INSCOP arată că Germania este țara pentru care românii au cele mai bune sentimente. Potrivit INSCOP, 84,3% din cei chestionați au sentimente „mai degrabă pozitive” față de țara condusă de Angela Merkel, 9,9% au o reacție negativă față de acest stat, iar circa 5% nu știu ce să spună sau nu răspund.

Un alt sondaj, efectuat de BCS, arată că 2,2% din cei chestionați sunt deranjați de faptul că Klaus Iohannis este „de altă naționalitate” și spun că le „displace” acest fapt. Potrivit aceluiași sondaj, alți 2,6% din respondenți apreciază faptul că Klaus Iohannis este „neamț”.

„Nu cred că originea germană îi va dăuna”

Discuții pe tema originii și religiei unui candidat la președinția României nu au mai existat până acum, cel puțin de la nivelul unor personalități importante. Cred că ele au fost evitate pentru că doar ideea unei departajări pe asemenea criterii conține germenii unor acuzații de intoleranță religioasă și xenofobie. Faptul că există un candidat, Klaus Iohannis, care are origine germană și confesiune protestantă, cu șanse reale de a intra în turul doi, schimbă complet abordarea. Nu cred însă că originea germană îi va dăuna, iar confesiunea protestantă este una acceptată în imaginarul colectiv. Puțin cunoscută și înțeleasă, dar fără conotații negative. Cel puțin, după înțelesul meu. S-ar putea ca unele cercetări sociologice calitative să le definească altfel, iar ele vor deveni o miză importantă. Poate așa ne explicăm de ce noua alianță PNL-PDL conține termenul de „Creștin”!

„Dar dacă nu e Iohannis candidatul?”

Discursul lui Victor Ponta de la Craiova a schițat liniile directoare ale campaniei sale. În istoria postdecembristă a unor astfel de discursuri, cel de la Craiova a adus o noutate – referirea, mai mult decît deplasată într-o țară care se vrea modernă, la religia candidatului, referire dublată de mîndrie: „Nu cred că un candidat la funcția de preşedinte al României are vreo problemă dacă nu este ortodox sau dacă nu este de etnie română. (…) dar vreau un lucru. Nu vreau să mă acuze nimeni sau să-mi spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în țara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor. Sunt mândru de asta şi cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru.” E limpede. Victor Ponta se pregătește să-l înfrunte pe Klaus Iohannis, de altă religie decît cea ortodoxă. Dar dacă nu Klaus Iohannis, ci Cătălin Predoiu va fi candidatul? Ce va face Victor Ponta?

Ponta a mâncat salam cu soia

Când nașterea României moderne i se datorează unui neamț (Carol I), iar întregirea ei, altui neamț (Ferdinand), a fi german în România este mai degrabă un avantaj. Mitul fondator al Hohenzollernilor a fost prelungit în comunism de mitul „calității nemțești”: un magnetofon Grundig sau un autoturism Opel erau visul oricărei familii. Iar nostalgia după sașii vânduți de Ceaușescu încă există în memoria colectivă. Cât despre religia lui Iohannis, ortodocșii majoritari nutresc mai degrabă admirație pentru sobrietatea evanghelică. „Nu vreau să mă acuze nimeni că sunt român sau ortodox în țara mea”, a tunat Ponta, deși nimănui nu-i trecuse prin cap să-l acuze de ceva. Tonul isteric amintește de „ei n-au mâncat salam cu soia” din 1990, și de provocatorii infiltrați în Piața Universității, care urlau ca apucați că i-a lovit sau i-a înjurat cineva. Atunci apărea imediat un reporter al TVR, gata să filmeze „victima”. Asta a urmărit și Ponta.

Strategie de activare a nucleului dur

Atacurile lui Victor Ponta legate de religia și etnia lui Klaus Iohannis reprezintă o strategie menită a consolida nucleul dur de alegători ai premierului. Vorbim despre un electorat preponderent rural, în special din estul și sudul României, spațiu în care ortodoxia este o valoare importantă, iar cei de altă confesiune sunt respinși a priori. Este un electorat în vârstă (în special pensionari cu venituri reduse), naționalist, fără studii superioare, victime ale sistemului de educație din timpul regimului comunist. Acest segment de electorat, care trebuie activat în perspectiva alegerilor prezidențiale, este receptiv la temele de atac ale lui Victor Ponta. Pericolul pentru premier este ca electoratul de centru- dreapta, pe care înțeleg că-l vizează, să aibă o reacție vehementă de respingere a unor astfel de abordări. Aici vorbim de un electorat educat, tolerant, cu valori democratice bine definite. Un astfel de discurs l-ar putea victimiza pe Klaus Iohannis și i-ar putea aduce voturi în plus.

„Va pierde masiv în zonele rurale”

Poate că, dacă ar fi fost grecocatolic, Klaus Iohannis ar fi fost votat de o mulțime semnificativă de electori din Ardeal şi Banat. Românii îi simpatizează pe germani, i-au apreciat întotdeauna pe saşi, însă într-o problemă de importanța unui vot pentru candidatura la funcția supremă în stat – preşedintele țării – cred că nu vor acționa în favoarea lui Klaus Iohannis.

Am trăit în Braşov până la vârsta adolescenței, într-o perioadă în care populația săsească nu părăsise localitățile din zona Ardealului. Saşii sunt oameni deosebiți ca educație, cu principii clare şi pe care le respectă. În general, saşii se izolau în comunitatea lor, iar acolo nu prea acceptau pe nimeni. Scheii Braşovului, un cartier izolat, prin asta s-a şi făcut remarcat.

Dar românii de acum 35-40 de ani nu i-ar fi acceptat ca șefi, ca oameni care să-i conducă din funcții de stat. Nici ungurii din Ardeal nu erau mai prietenoși cu sașii. Din aceste considerente, cred că pentru Iohannis e un dezavantaj faptul că este etnic german şi nu e ortodox sau greco-catolic.

În Moldova, sau în partea de Sud a țării, Klaus Iohannis va pierde masiv în zonele rurale, acolo unde religia şi originea românească sunt în conştiința țăranului.

Istoria sașilor începe în secolul XII

Klaus Iohannis este de origine sas transilvănean – în germană „Siebenbürger Sachsen” – aceasta fiind denumirea dată etnicilor germani care au fost colonizați, în secolul XII, la granița de sud-est a regatului ungar. Sașii sunt diferiți de șvabii, care au sosit în secolul XVIII și au colonizat Banatul. În Transilvania, sașii au avut un statut privilegiat, alături de nobilii maghiari. Cetățile fortificate din Transilvania au fost ridicate de sași, pentru a se apăra, după ce invaziile mongole au devastat Regatul Ungariei. Iohannis este de religie evanghelică luterană, după așa numita „confesiune augustană”. Momentul apariției acestei religii este considerat Dieta de la Augsburg, din 1530, când s-au stabilit cele 28 de principii ale lutheranismului. Printre altele, atunci s-a decis că clericii luterani se pot căsători, spre deosebire de cei catolici. În România, majoritatea etnicilor germani aparțin acestei biserici.

Probleme imobiliare

Nu sunt acestea singurele controverse din jurul candidatului ACL. „Evenimentul zilei” a descoperit, în documentele și hotărârile oficiale, date de judecătorii de la instanțele din Brașov, că primarul Klaus Iohannis a dobândit două clădiri, în centrul Sibiului, cu ajutorul unor falși moștenitori, și a încasat pentru acestea venituri din chirii. Tribunalul a constatat, în 2005, nulitatea absolută a certificatului de moștenitor pentru imobilul de pe Magheru, emis pe numele soției și soacrei primarului Sibiului. Celălalt proces de la Tribunalul Brașov, pentru imobilul de pe Bălcescu, a fost soluționat în luna mai. Curtea de Apel Brașov a decis anularea contractului de vânzare-cumpărare semnat de Iohannis și a respins apărările lui Klaus Iohannis, inclusiv aceea prin care acesta a pretins că a fost cumpărător „de bună credință”. Primarul a făcut recurs.

Analiștii: Religia ar putea fi o problemă

Ștefureac: „Naționalitatea, mai importantă decât religia”

Remus Ștefureac (INSCOP) a declarat pentru EVZ: „Naționalitatea este o variabilă mai importantă decât religia, așa apare în studiile INSCOP. Naționalitatea contează mai mult în Moldova, Muntenia și Oltenia – unde Iohannis este semnificativ mai vulnerabil – mai puțin în Transilvania, unde există o istorie a conviețuirii interetnice. Poziția lui Victor Ponta a fost interesantă: a spus că nu crede că este o problemă dacă un candidat nu este ortodox sau de etnie română, dar a punctat acest aspect. A fost o abordare inteligentă. Pe de altă parte, pe fondul prezenței UDMR la guvernare, electoratul român este tot mai tolerant. Nu etnia și religia vor fi decisive, ci un proiect care să convingă că aduce stabilitate.”

Dospinescu: „Iohannis benefi ciază de prezumția de cinste”

„În teorie, apartenența la o minoritate etnică dezavantajează un candidat la prezidențiale, în orice țară”, spune analistul politic Bogdan Dospinescu. „Suntem, însă, în fața unei „excepții de la teorie”; Klaus Iohannis beneficiază de pe urma faptului că este etnic german. În România, a fost întreținută, la nivelul public, imaginea eficienței, seriozității și cinstei germanilor – iar această percepție a fost verificată în multe cercetări sociologice. Iohannis beneficiază de «prezumția de cinste», ceea ce este un mare avantaj în condițiile agendei din ultimul an din jurul temei Justiției. Cu religia, este cu totul altă situație. Desigur, argumentul că Iohannis este «tot» creștin stă în picioare. Dar nu pot să nu mă gândesc la un nivel de prejudecată mult mai adânc. Inclusiv la răspunsul pe care un lider al bisericii Luterane l-a dat după declarațiile lui Ponta: că dacă este să fie aduse critici, ele trebuie îndreptate către alte confesiuni „mai noi”. Probabil același tip de raportare, dar de data aceasta la biserica luterană, este larg răspândit și printre ortodocși”.

Dâncu: „Iohannis va trebui să se justifi ce, să dea asigurări BOR”

Sociologul Vasile Dâncu apreciază pe blogul său că denumirea de Alianța Creștin Liberală (PNL-PDL) este o greșeală. „Aduce în lumină o vulnerabilitate a candidatului, faptul că nu este ortodox. Victor Ponta nu va scăpa momentul și va aduce Biserica Ortodoxă la luptă politică, o luptă (inegală) între o Stângă ortodoxă și o Dreaptă creștin democrată. Challengerul Iohannis, în loc să pună întrebări esențiale lui Ponta, va trebui să se justifice, să dea asigurări Bisericii Ortodoxe că nu o va deranja ca biserică națională. Dacă se făcea o analiză atentă nu s-ar mai fi adăugat o vulnerabilitate unui candidat care este minoritar etnic; chiar dacă nu va avea un efect distrugător, ea poate măcina un candidat.” „Explicația dată de Vasile Blaga, despre faptul că este eticheta generală pentru că suntem creștini, nu ține”, crede Dâncu. „Ea este valabilă doar acolo unde creștinii se confruntă cu musulmanii sau alte religii”.

Bulai: „Faptul că nu este ortodox este un handicap sever”

Faptul că Iohannis este etnic german și nu este ortodox reprezintă un mare dezavantaj, a declarat pentru ziare.com sociologul Alfred Bulai, explicând că președinția României este o funcție de „reprezentare națională”. „E evident că simpatia pentru germani mai există cât de cât în România, dar, atenție, în anumite zone și la anumite categorii sociale! Faptul că nu este ortodox e un handicap sever evident, pentru că nu toată lumea, dar o parte a populației din România va avea o problemă cu asta”, declară el. Bulai mai spune că probabil „Biserica Ortodoxă Română va face chiar campanie împotriva lui Iohannis; sigur, nu la televizor, ci prin preoți, la țară”. „Nu o să vedeți poziții oficiale ale Patriarhiei sau ale demnitarilor religioși la nivel înalt, dar la nivel local nu aveți de unde ști ce fac preoții”, a spus el.

 

 

Te-ar putea interesa și: