Evenimentul Zilei > Actualitate > Regretele târzii ale BNR privind lupta cu inflaţia
Regretele târzii ale BNR privind lupta cu inflaţia

Regretele târzii ale BNR privind lupta cu inflaţia

Efectele negative al menţinerii dobânzilor mari, în perioada 2005-2006, au fost aprecierea monedei naţionale si incurajarea creditarii excesive în valută, spune Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pare să regrete politica pe care a adoptat-o în perioada 2005–2006. "Menţinerea la un nivel ridicat a dobânzii de politică monetară a avut efecte dăunătoare", a declarat, ieri, guvernatorul.

Dobânzile mari au determinat creşterea fluxurilor de capital străin către România, investitorii speculativi fiind atraşi de randamentele bune oferite de leu. Moneda s-a apreciat, iar creditul în valută a crescut în mod nesănătos, a spus Mugur Isărescu.

Ce putea face BNR

Criticii guvernatorului susţin însă că BNR face în continuare greşeli în lupta cu inflaţia. Ei spun că banca centrală apără cu orice preţ inflaţia, în detrimentul creşterii econonomice. Într-adevăr, dobânda de politică monetară este unul dintre instrumentele pe care o bancă centrală le are la dispoziţie pentru a atinge ţinta de inflaţie. Majorarea acesteia, care influenţează dobânzile la credite, descurajează de regulă consumul, ceea ce scade pesiunile inflaţioniste. Banca Centrală Europeană a crescut, la rândul său, dobânda cheie, în încercarea de a răspunde presiunilor inflaţioniste.

Cu toate acestea, spre deosebire alte bănci centrale, BNR a fost defazată în raport cu evoluţia economică, utilizând greşit elementele de politică monetară pe care le avea la îndemână, spun criticii săi. A ratat în ultimii ani şi atingerea ţintelor de inflaţie, iar creşterea economică a fost la rândul său frânată, din cauza menţinerii dobânzii cheie la un nivel ridicat.

"În primăvara anului 2008, BNR a crescut dobânda cheie, în loc să o scadă. A a început să reducă dobânda abia în primăvara lui 2010, după un an de superrecesiune", a spus, pentru EVZ, analistul financiar Lucian Isar.

În opinia sa, "BNR ar trebui să se recredibilizeze şi să reancoreze anticipările inflaţioniste prin stabilirea ţintei de inflaţie pentru următorii câţiva ani la circa 4% pentru a permite diferitele ajustări inerente", declară Isar.

Cum combate criticile banca centrală

Mugur Isărescu are însă o opinie diferită şi este de părere că fixarea unor ţinte cât mai ambiţioase pentru inflaţie înseamnă de fapt să ancorezi aşteptările inflaţioniste. De altfel, fixarea unor ţinte cât mai ambiţioase ia în calcul şi obiectivul de adoptare a euro de către România, în 2015.

Pe de altă parte, influenţa BNR asupra preţurilor este redusă, spune guvernatorul. Banca centrală are un oarecare control asupra masei monetare, dar aceasta din urmă nu este un factor determinant pentru inflaţie.

Evoluţia masei monetare şi a inflaţiei de la începutul crizei