O zi importantă pentru regele MIhai I. „Într-o zi a anului 1942, în timpul războiului, având de îndeplinit o obligație oficială, Regele Mihai l-a însoțit pe mareşalul Antonescu într-o vizită pe front.” Ce avea să se întâmple, astfel încât, suveranul a tecut la manșa avionului?

Ultimul volum al lui Adrian Cioroianu și al Mihaelei Simina „Mihai I al României” depășește convențiile unei biografii, fie și una a unui suveran precum Regele Mihai I. Adrian Cioroianu prezintă tumultoasa istorie a României, de dinainte și de după cel de-al Doilea Război Mondial, schițează portretele celor care, aflându-se în jurul regelui, Mihai I, i-au influențat deciziile luate în timpul domniei, până la abdicarea sa, în anul 1947. Apoi frământările regelui, aflat în exil, departe de țară, viața alături de membrii familiei, pasiunile, prietenii, precum și interesul pe care regele l-a arătat față de poporul său ori de câte ori țara trecea prin momente grele. Majestatea Sa a spus cândva: „Nu putem avea un viitor fără a respecta trecutul nostru.“ Dacă fiecare român ar parcurge paginile acestei cărți, un numai că dorința regelui ar fi respectată, ci am deveni conștienți de istoria poporului nostru. Volumul a apărut la Curtea Veche Publishing în colecția „Regii și reginele noastre”.

Cum se știe, majestatea sa Regele Mihai I al României este un mare pasionat al zborului cu avionul. Da rnu a fost așa dintotdeauna... Din volumul apărut la Curtea Veche Publishing ne-am oprit asupra unei întâmplpri care avea să declanșeze această pasiune.

 „Un rege cu rău de avion… 

Într-o zi a anului 1942, în timpul războiului, având de îndeplinit o obligație oficială, Regele Mihai l-a însoțit pe mareşalul Antonescu într-o vizită pe front. De fapt, era mai mult decât o obligație: suveranul se simțea dator să fie alături de soldații țării, aruncați într-un război pentru care ei nu aveau nicio vină. Mihai și Ion Antonescu au luat avionul de la Bucureşti şi au zburat până în Crimeea. Acolo, au vizitat mai multe puncte ale frontului; soldații s-au bucurat când l-au văzut pe tânărul rege, care avea (la cei 21 de ani ai săi) cam aceeași vârstă cu a lor. Într-un târziu, Regele și mareșalul s-au urcat din nou în avion, să revină în țară.

Dar, în timpul zborului, avionul a început să se zguduie puternic.

De vină era vântul, care bătea în rafale. Regelui i s-a făcut rău — mulți oameni au „rău de avion“, poate chiar și voi, cititorii, ați trecut prin asta. Pe moment, Mihai a fost invitat în cabina de comandă a avionului, în ideea că poate se va simţi mai bine. Pilotul Casei Regale, Traian Udriski, a văzut, însă, că Regele devenea tot mai alb la faţă. Atunci, Udriski a rugat copilotul să se ridice şi să îi cedeze locul Regelui. Apoi, cu Mihai alături, Udriski i-a spus:

— Maiestate, din acest moment vă dau comanda avionului!

Vă puteţi imagina ce a simțit tânărul Mihai!? Nu zburase niciodată în viaţă şi nu atinsese vreodată comenzile vreunui avion! Dar, cu demnitatea lui naturală și cu calmul său proverbial, Mihai a trecut la manşă, a făcut câteva manevre (asistat, bineînţeles, de pilotul Udriski) şi, pe neaşteptate, minunea s-a produs! Răul de avion s-a evaporat! Întreaga atenţie i se mutase în altă parte și s-a concentrat numai asupra comenzilor de la manşă. Puterea minţii face minuni — să nu vă îndoiţi niciodată de asta!

După această întâmplare, Regele Mihai a făcut o adevărată pasiune pentru avioane. A început primele lecţii de zbor, pe un aeroport de lângă București. În loc să meargă cu trenul în unele vizite din program, mergea cu avioanele Liniilor Aeriene Române, ai căror piloți, foarte buni, erau mândri de noua pasiune a Regelui. Întotdeauna Mihai era în faţă, pe scaunul din dreapta, al copilotului, şi nu de puţine ori chiar în stânga, ca pilot. A zburat singur după numai trei săptămâni de instrucţie, iar în septembrie 1943 a obţinut permisul de pilotaj.”

Aceasta este prima aventură la manșa avionului a Regelui Mihai I.