EVZ Special
Realitatea sistemului de învățământ din România. De ce meditațiile sunt importante pentru elevi
. Sursa foto Pixabay
Din cuprinsul articolului
Podcastul „Picătura de business” a avut-o ca invitată pe Miruna Gorgan, profesoară de matematică și psihopedagog. După experiența acumulată în școala tradițională, ea a ales să se concentreze pe meditații, convinsă că în acest fel poate oferi fiecărui elev atenția și sprijinul de care are nevoie.
Este fondatoarea platformei meditatiematematica.ro, unde sute de elevi au fost pregătiți pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, obținând rezultate remarcabile. De-a lungul carierei sale, Miruna Gorgan s-a dedicat în totalitate elevilor și predării, dezvoltând metode moderne și tehnici care transformă materia rigidă într-o experiență de învățare mai prietenoasă și mai utilă. În discuția purtată cu Sorin Andreiana, redactor-șef al Revistei Capital, ea a dezvăluit cum funcționează piața meditațiilor din România și a vorbit despre modul în care a reușit să sprijine peste 1.000 de elevi în drumul lor spre reușită la examenele naționale. De asemenea, aceasta a povestit mai multe despre actualul sistem de învățământ.
Învățământul tradițional și limitele sale
Miruna a precizat că a ales să urmeze drumul meditațiilor pentru a putea fi mai aproape de elevii săi, pentru a le înțelege adevăratele nevoi. Totuși, școala tradițională vine la pachet cu multe probleme. Critica adusă sistemului de învățământ românesc pornește de la ideea că acesta este învechit și greu adaptabil la realitățile actuale. Programa este percepută ca fiind rigidă, cuprinzând o cantitate foarte mare de materie, dintre care o parte considerabilă este irelevantă pentru viața de zi cu zi sau chiar pentru traseul educațional al elevilor. Această lipsă de legătură între ceea ce se predă și ceea ce este cu adevărat util contribuie la frustrarea elevilor și a părinților, dar și la nevoia tot mai mare de sprijin suplimentar în afara școlii.
„Ceea ce descrii tu este învățământul tradițional, care înseamnă mulți copii într-o clasă, foarte puține instrumente prin care să ajungi la fiecare în parte și să personalizezi cu adevărat relația. Înseamnă o programă care galopează, iar tu, ca profesor, trebuie să ții pasul cu ea”, spune profesorul care a predat pentru câțiva ani și în sistemul clasic.
Rolul părinților și tensiunile din școală
Un alt factor major care influențează calitatea educației este relația dintre părinți și profesori. În multe cazuri, părinții transmit copiilor mesaje negative, ceea ce subminează autoritatea cadrelor didactice și creează tensiuni inutile.
„Părinții sunt esențiali. Un motiv pentru care un profesor pleacă de la școală cu capul mare este și teama de părinți. Mulți dintre părinții din România sunt foarte agresivi și vehemenți. Există situații în care aceștia le transmit copiilor mesaje greșite despre profesori: Ai luat șase din cauza profesorului, că știu eu, că am auzit eu. Copilul ajunge astfel la școală cu o atitudine nepotrivită, considerând că profesorul este o glumă proastă povestită la cină, iar acest lucru creează inevitabil tensiune”, explică specialista.
Piața meditațiilor, o realitate inevitabilă
Statisticile arată că doar 15–20% dintre elevii români reușesc să obțină note bune, de peste 8 sau 9, la examenele naționale fără a beneficia de meditații. Acest lucru demonstrează că școala, în forma sa actuală, nu reușește să ofere suficient sprijin pentru majoritatea elevilor. Acest lucru transformă meditațiile dintr-o opțiune într-o reală necesitate.
În acest context, piața meditațiilor din România a devenit extrem de importantă, fiind estimată la aproximativ 300 de milioane de euro anual. Mai mult decât atât, o mare parte din această sumă, în jur de 65%, este alocată pregătirii la matematică, materie care rămâne considerată piatra de încercare a sistemului educațional și una dintre disciplinele cu cea mai mare pondere în succesul la examene.
Lecții din Occident
Comparând situația din România cu cea din Occident, diferențele sunt evidente. În țări precum Germania, Norvegia sau Canada, sistemul educațional este mult mai practic și orientat către formarea competențelor reale.
„Am avut oportunitatea să lucrez pe partea de acomodare la matematică pentru elevi care au trecut dintr-un sistem în altul. De exemplu, o elevă din clasa pregătitoare, care a intrat în clasa întâi și a mers în Canada, a avut nevoie de sprijin. Am lucrat și cu elevi care se pregăteau pentru Germania și Norvegia. Am văzut cum școala generală și gimnaziul sunt mult mai practice, mai colorate, mai animate. Programa este mai relaxată. Elevii sunt obișnuiți să facă lecții și în natură, lucru comun în țările nordice și întâlnit și în Germania. Ei învață să se conecteze autentic unii cu alții. Iar clasa funcționează ca o echipă în care elevii se susțin și se ajută. Cred că asta ne lipsește nouă. La noi, încă se întâmplă ca un elev talentat sau pasionat, care cere să rezolve și o a doua problemă, să fie descurajat sau chiar ridiculizat”, explică Miruna.
În aceste contexte educaționale occidentale, meditațiile sunt rareori o necesitate și, de cele mai multe ori, reprezintă doar o opțiune suplimentară pentru performanță, nu o condiție pentru a reuși să promovezi examenele.
Cauze și soluții posibile
Întrebarea firească este: de unde pleacă această problemă și ce soluții există? Răspunsul este că există cauze multiple, iar sistemul românesc are nevoie de o reformă profundă.
„De unde pleacă această problemă? Cred că sunt multiple cauzele. Cu siguranță, sistemul ar putea fi mai bine organizat, programa ar putea fi mai ușoară și mai relaxată. Acum este foarte rigidă. Iar mare parte din materie nu se cere la examene și nici nu va fi folosită vreodată. Ai auzit întrebarea: Cu ce mă ajută pe mine asta în viață, dacă nu o să o folosesc niciodată? Și, din păcate, în multe cazuri este adevărat. Nu te mai întâlnești cu acele noțiuni nici măcar dacă urmezi facultatea de matematică. Programa a fost concepută într-o altă realitate, într-o altă lume, cu mulți ani în urmă. Dar noi trăim acum în prezent și avem nevoie de o schimbare”, spune ea.
În România, presiunea pe elevi și pe părinți este mult mai mare. Meditațiile au ajuns să fie percepute aproape ca o etapă obligatorie a parcursului școlar. Această realitate arată, pe de o parte, problemele structurale ale sistemului, dar și adaptabilitatea pieței educaționale private. Aceasta vine să completeze lacunele învățământului de stat. Totuși, profesoara a remarcat faptul că ne îndreptăm pe drumul cel bun, prin cadrul inițiativelor precum „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde”.
