Războiul Rece și Alianțele Rivale. Etapele constituirii Pactului Nord-Atlantic și Tratatul de la Varșovia

Războiul Rece și Alianțele Rivale. Etapele constituirii Pactului Nord-Atlantic și Tratatul de la Varșovia Sursa foto: Dreamstime.com

În contextul complex al Războiului Rece, alianțele politico-militare au jucat un rol cheie în transformarea scenei internaționale. Pactul Nord-Atlantic (NATO) și Tratatul de la Varșovia au devenit un simbol al epocii trecute.

Corneliu Filip relatează în cartea „La est de Cortina de Fier” câteva aspecte cel puțin interesante din acea perioadă tensionată. În primul rând, el amintește cititorilor săi că accesul la arhive este încă limitat. „Deşi au trecut atâţia ani de la finalul ultimului război mondial şi perioada tensionată ce i-a urmat, totuşi arhivele, baza oricărei cercetări, rămân închise pe anumite segmente, ele devenind accesibile doar parţial şi selectiv.”

Alianțele politico-militare rivale

Așa cum precizează și autorul, starea de conflict a apărut odată cu „împărțirea trofeelor”. „În cazul continentului european, după partajul asupra Balcanilor şi trasarea noilor frontiere ale Poloniei, problema rămasă deschisă a fost cea a situaţiei şi evoluţiei principalului stat învins, adică Germania. Conferinţele marilor Puteri Învingătoare de la Yalta şi Postdam din 1945 au trasat doar linii generale, fiind de acord să asocieze la ,„partaj” şi Franţa, care din umilită de Hitler şi colaboraţionistă prin guvernarea Petain - Laval, datorită acţiunii generalului Charles de Gaulle, a ajuns prezenţa la „masa învingătorilor”.

De-a lungul istoriei neînţelegerile de la „masa tratativelor” au fost reglementate pe calea armelor, a confruntărilor armate. Ori, după cea mai distructivă confruntare militară a tuturor timpurilor de până atunci, chiar şi armatele, inclusiv comandanţii lor la diverse eşaloane, aveau nevoie de o perioadă de refacere. Să-şi îngroape şi să-și plângă morţii, să-şi aducă acasă prizonierii, să-şi cureţe localităţile afectate de con- fruntările armate, de bombardamente, să treacă la reconstrucţie şi la o viaţă normală de pace.”

Ne puteți urmări și pe Google News

Problema tratatelor cu statele învinse

Pe urmă, autorul continuă și povestește despre capitularea Germaniei și ce a urmat după. „La încetarea ostilităţilor şi proclamarea Victoriei, a Păcii, armatele învingătoare se găseau cantonate faţă în faţă pe teritoriul Germaniei învinse. Ideea celor „Trei Mari” a fost ca Germania să rămână sub control strict astfel ca ea să nu-şi mai revină. Aşa cum se întâmplase după primul război mondial. La fel şi cu celelalte state învinse. Ori chiar de la prima sa întâlnire, Consiliul Aliat însărcinat cu elaborarea tratatelor de pace cu statele „satelit ale Germaniei”, adică Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda, între 11 septembrie şi 2 octombrie 1945, nu reuşesc să cadă de acord. Nici noua rundă, a miniştrilor de externe din SUA, Marea Britanie şi URSS întruniţi la Moscova (16-26 decembrie 1945) nu a făcut mari progrese.

Tratatele vor fi finalizate şi semnate abia pe 10 februarie 1947 la Paris. În schimb un Tratat de pace cu Germania nu s-a semnat nici până în prezent.”

Însă subiectul este mult mai amplu. Autorul Corneliu Filip oferă detalii captivante în cartea sa care poate fi comandată de pe site-ul edituradecarte.ro