Rata șomajului în România crește, arată datele provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), luni, 10 ianuarie. Tendința este încurajată de pandemia de coronavirus, care a scos la iveală fragilitățile adânc înrădăcinate ale pieței muncii, precum și inegalitățile structurale din cadrul instituțiilor. Dintre cei care nu dețin un loc oficial de muncă, cei mai mulți sunt bărbați.

Rata șomajului în România a crescut. În luna noiembrie 2021, numărul celor fără loc de muncă s-a majorat cu 8.000 de persoane. Raportându-ne la sexe, în ceea ce îi privește pe bărbați rata șomajului a stagnat în luna noiembrie 2021 la 5,5%.

Cu toate acestea, per total, șomajul în rândul bărbaților este mai mare cu 0,6 puncte procentuale față de femei, în cazul cărora s-a raportat o rată de șomaj de 4,9%.

Rata șomajului în noiembrie 2021 a crescut

Potrivit informațiilor provizorii publicate de INS, în luna noiembrie 2021 rata șomajului a fost de 5,2%.

432.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani nu au loc de muncă. Este vorba despre 8.000 de persoane în plus față de luna octombrie.

Din categoria de vârstă 25-74 de ani, 4,1% persoane au rămas fără loc de muncă în noiembrie 2021, dintre care 4,4% sunt bărbați și 4% femei.

Raportat la situația de acum doi ani de zile însă, numărul șomerilor a scăzut, în luna noiembrie 2020 fiind înregistrați 517.000 de șomeri.

Mai multe femei șomere în luna noiembrie 2021

Analizând situația pieței muncii din luna noiembrie 2021, reprezentanții INS au remarcat că, în rândul femeilor, rata șomajului a crescut față de luna octombrie cu 0,2%.

INS nu prezintă date oficiale privind situația șomajului pentru lunile octombrie și noiembrie 2021 la categoria de vârstă 15-24 de ani, însă potrivit ultimei raportări din luna septembrie 2021, segmentul cu pricina înregistra o rată de șomaj de 20,3%, potrivit Agenției Naționale de Presă.

Riscul de sărăcie pentru tinerii români a scăzut

În altă ordine de idei, potrivit Departamentului pentru Politici Economice, Științifice și de Calitate a Vieții de la Bruxelles, dacă va exista o deteriorarea pe termen lung a situației sociale a tinerilor nu este încă foarte clar, deoarece datele privind schimbările induse de pandemie pentru indicatori precum „riscul de sărăcie și excluziune socială” sau „riscul de sărăcie în muncă” nu sunt încă disponibile în totalitate.

Pentru unele state, datele Eurostat arată o evoluție inegală din acest punct de vedere. În România, rata riscului de sărăcie pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani a scăzut.