Curtea de Conturi a descoperit pagube uriașe generate statului de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Pentru perioada 2009 -2011, raportul Curții consemnează că băncile au executat garanții ale Fondului în valoare de 45 de milioane de lei, pentru împrumuturi neplătite de anumite societăți. Instituția garantase aceste credite, deși, în multe cazuri, era evident că nu vor fi rambursate

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMMuri este o instituție ce acordă garanții companiilor care nu pot susține prin alte active creditele de la bănci. Fondul are ca unic acționar statul român. Raportul Curții de Conturi demonstrează că în perioada 2009 – 2011 Fondul nu numai că a acceptat să acorde garanții fără să respecte normele proprii, dar a achitat garanțiile chiar în condițiile în care nu mai avea un contract cu banca ce acordase creditul. În multe cazuri, era evident că firma care primea garanțiile nu putea înapoia banii, dar Fondul a acceptat să garanteze creditul acesteia. Datele Curții de Conturi cu privire la activitatea 2009 – 2011 surprind cu atât mai mult cu cât FNGCIMM era cunoscut în mediul de afaceri, pe atunci, drept o instituție extrem de riguroasă, care cu greu accepta să susțină credite bancare.

Omul de al cărui nume se leagă aproape întreaga activitate a FNGCIMM este Aurel Șaramet, revocat din funcție în anul 2012, din cauza implicării sale într-o anchetă demarată de DIICOT. Șaramet a preluat conducerea Fondului în decembrie 2004, la trei ani după înființarea instituției, și l–a păstorit timp de aproape zece ani. În ultimii ani, Fondul a devenit cunoscut în special pentru că acordă garanțiile pentru programul „Prima Casă”.

Susținere pentru societăți cu risc de neplată

Deși, potrivit rapoartelor bancare, anumite societăți nu erau eligibile pentru finanțare, Fondul a acceptat fără probleme să susțină creditele acestora. Un exemplu este SC Tina R SA care în 2008 a solicitat un credit de 500.000 de lei pentru activitatea curentă de la banca MKB Romexterra. Din referatul băncii reieșea clar că societatea prezintă riscuri de neplată, dar cu toate astea Fondul a acceptat garantarea creditului în procent de 55%. Mai mult, instituția a garantat cu suma de 440.000 de lei societatea SC Tina R Distribuție, care prelua datoriile aceleiași Tina R SA, deși aici nu era vorba despre un credit. Odată creditele nerambursate, FNGCIMM a plătit băncii Romexterra pentru SC Tina Distribuție 879.870 de lei.

Într-un alt caz, Fondul a garantat în proporție de 80% un credit în valoare de 7,8 milioane de lei pentru SC Bucharest Arena SA deși finanțarea nu era eligibilă, adică nu era calificată de bancă în categoria standard. Valoarea estimată a abaterii este de 6,26 milioane de lei.

Totodată, Fondul a acceptat garantarea unor credite de 5,3 milioane de lei, în condițiile în care, prin actele adiționale de credit au fost înlocuite garanțiile reale ale societății care lua împrumutul cu garanții ale FNGCIMM. Creditele erau acordate către SC Compania Quantum SRL.

În alte cazuri, au fost garantate credite acordate unor societăți care nu aveau nevoie de acest sprijin, deoarece dețineau garanții reale. De exemplu, SC Company SRL. După ce creditul nu a fost plătit, a fost executată garanția Fondului: 117.900 lei.

Garanții mai mari decât era nevoie și garanții nedatorate

În cazul unui împrumut acordat de Unicredit, Fondul a acceptat garantarea unui procent mai mare decât cel prevăzut în acordul cu banca, respectiv de 80% din credit, în loc de 50%. Împrumutul era oferit societății 3,14 SRL.

De asemenea, notează raportul, Fondul a acceptat să plătească 4,6 milioane de lei pentru garanții nedatorate. Astfel, pentru un credit acordat de către BCR societății Leon Trans, banca a plătit cu întârziere comisionul către Fond, ceea ce atrăgea după sine anularea garanției oferite de Fond. Cu toate astea, FNGCIMM a plătit către BCR suma de 4,63 milioane de lei, deși contractul de garantare era reziliat de drept.

Bugetul de stat, privat de 1,5 milioane de lei

Un caz aparte este acela în care conducerea Fondului a decis să achite statului doar jumătate din veniturile cuvenite, provenind din dividende, păstrând restul banilor în conturile Fondului. Astfel, deși statul, ca acționar unic, trebuia să încaseze pentru anul 2010 dividende reprezentând 90% din profitul de 3,36 milioane de lei, i-a fost repartizată doar jumătate din sumă. Bugetul a fost privat de circa 1,5 milioane de lei. O altă abatere este că în anii 2009, 2010 și 2011, bugetul FNGCIMM nu a fost aprobat prin hotărâre de Guvern, așa cum prevedea legea, ci prin ordin al Ministerului căruia Fondul îi era direct subordonat, respectiv Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Sume ilegale din depozite

Un caz în care bugetul de stat a fost de asemenea prejudiciat a avut loc în urmă cu cinci ani. Ministerul Economiei a aprobat pentru FNGCIMM o majorare de capital (care, de altfel, nu era justificată, deoarece gradul de expunere al garanțiilor acordate de Fond era mult sub plafonul 900% stabilit prin politica de risc). Până ca majorarea să fie aprobată, Fondul a depus banii în depozite pe trei și șase luni la bănci comerciale, rotunjindu-și astfel sursele cu venituri din dobânzi în valoare de 31,4 milioane de lei. Cu toate astea, notează raportul Curții de Conturi, banii ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat, deoarece majorarea de capital nu fusese înregistrată încă la Registrul Comerțului.

2 milioane de lei pentru director, în trei ani

Dincolo de sumele pierdute prin garantarea creditelor nerambursate, FNGCIMM a înregistrat pierderi pe seama banilor încasați de conducere, care depășeau sumele prevăzute de lege.

Astfel, în anii 2009, 2010, 2011, directorul general a primit, peste nivelul indemnizației prevăzute pentru funcția de secretar de stat care se acordă directorilor generali, suma de 2,3 milioane de lei. Din total, peste 2 milioane reprezintă remunerații acordate pentru comisii, premii, iar 369.000 de lei remunerații pentru calitatea de președinte al Consiliului de Administrație. Cu toate acestea, ordonanța 79/2008 prevedea că remunerația lunară trebuie să fie singura formă de recompensare în bani a activității depuse.

Șefii de filiale ale FNGCIMM au primit de asemenea remunerații nepermise. La filiala Sfântu Gheorghe au fost acordate drepturi de natură salarială în plus în valoare de 482.000 de lei, iar la filiala Craiova s-au plătit venituri în plus de peste 449.000 de lei. În cazul Fondului Local de Garantare Focșani s-au acordat drepturi de natură salarială în plus în valoare de 317.520 de lei, noteaza Raportul.

Sume în plus și la Consiliul de Administrație

De asemenea, deși ar fi trebuit să primească pentru activitatea depusă 1% din remunerația legală cuvenită directorului general, adică 1% din 6.691 de lei, membrii CA au beneficiat de indemnizații în plus care au ajuns în anii 2010 – 2011 la 1,3 milioane de lei. Este vorba de remunerații brute de câte 3.500 de lei în martie 2010 și de câte 5.489 de lei în luna noiembrie 2010.

Cine este Aurel Șaramet

Numele fostului director general al FNGCIMM, Aurel Șaramet (foto) este implicat în mai multe anchete demarate de autorități. În 2012, acest a fost implicat într-un dosar DIICOT în care 100 de persoane au fost investigate pentru fraude bancare în valoare de 22 de milioane de euro. Ancheta vizează perioada 2010 – 2012. O altă anchetă, guvernamentală, a descoperit că, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Fondul Român de Contragarantare, Șaramet primise, împreună cu ceilalți membri, un „exces de salarizare” în valoare de sute de mii de lei.

FOTO: Aurel Șaramet