Monden
Radu Petrovici, Managerul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București: Doi din cinci spectatori sunt din generația Z și mileniali
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București a încheiat un an remarcabil, cu săli pline, spectacole sold-out și o vizibilitate tot mai mare în rândul publicului tânăr. Instituția a reușit să transforme opereta și musicalul într-o experiență contemporană, accesibilă și spectaculoasă, iar rezultatele stagiunii trecute confirmă această direcție: recorduri de audiență, producții apreciate și o consolidare a identității artistice.
Noul an aduce însă provocări și ambiții și mai mari. Printre ele, una dintre cele mai așteptate premiere este „Silvia”, un titlu clasic al operetei, reinterpretat într-o montare actuală, cu distribuții puternice și o energie proaspătă. Despre performanțele instituției, despre public, despre proiectele în pregătire și despre ce înseamnă să conduci un teatru într-o perioadă în care cultura se reinventează, vorbim astăzi cu Radu Petrovici, managerul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”.
Cum definiți locul Teatrului de Operetă în cultura românească de astăzi și care sunt elementele care, în opinia dumneavoastră, îi conferă identitatea distinctă în peisajul artistic actual?
Cred că-l pot defini destul de clar: este cel mai mare producător de operetă și musical din România. Ca număr de reprezentații în anul 2025, noi am asigurat, dacă se poate spune așa, 30% din numărul total de spectacole date la nivel național de 20 de instituții publice și organizații private.
Identitatea este dată de conceptul de teatru muzical și de teatru popular. Toate spectacolele noastre sunt în limba română, ceea ce elimină bariera lingvistică și mărește accesibilitatea (la Operă se cântă în italiană, germană, rusă, nu toată lumea știe aceste limbi). Asta ne face să aparținem de o familie europeană foarte interesantă, cea a teatrelor muzicale care cântă în limba locală: Volksoper și Theater an der Wien din Viena, Opéra Comique din Paris, Teatro de la Zarzuela din Madrid, Staatstheater am Gärtnerplatz din München, Operetta din Budapesta, English National Opera, Teatrul de Operetă din Kiev.
Care sunt cele mai importante rezultate ale Teatrului de Operetă în anul trecut și ce spectacole au înregistrat recorduri de audiență sau reprezentații sold out?
Anul 2025 a fost unul special, cu totul diferit de 2024. Brusc, n-au mai fost bani, iar societatea s-a divizat vizibil. Ne-am adaptat rapid și am reușit să facem cele mai mari încasări din ultimii 18 ani, cu ajutorul celei mai mici subvenții primite în ultimii 18 ani (includ aici și inflația).
Romeo și Julieta a fost declanșatorul acestui succes, un musical pop rock, o interpretare modernă a piesei lui Shakespeare, care s-a bucurat de un așa succes încât am l-am jucat de 32 de ori între 26 martie și 7 decembrie. Avem o sală mică pentru acest gen de spectacole, de 550 de locuri, dar care a atras aproape 16.000 de spectatori la acest musical. Unele dintre ele au fost mai mult decât sold out, a trebuit să renunțăm inclusiv la locurile rezervate pentru teatru (coordonare artistică, tehnicieni) pentru a satisface cererea, mai ales prin aprilie 2025. Dar și în luna decembrie, publicul a venit în număr foarte mare, încât a trebuit să suplimentăm cu noi reprezentații unele evenimente.
Pe lângă acest titlu-fenomen, repertoriul anului 2025 a inclus și alte producții care au atras publicul în număr mare și au consolidat profilul artistic al instituției. Opereta clasică Văduva veselă a rămas unul dintre titlurile preferate ale publicului, spectacolele fiind frecvent jucate cu casa închisă. De asemenea, producții precum My Fair Lady, Liliacul, Rebecca, Meșterul Manole, Prințesa Circului, Kiss me Kate și multe altele (detalii despre spectacolele noastre găsiți aici: www.opereta.ro) continuă să confirme interesul pentru marile titluri ale teatrului muzical, care îmbină eleganța repertoriului clasic cu montări scenice moderne.
Un alt element important al succesului din 2025 a fost diversificarea publicului. Musicalurile și producțiile cu energie contemporană au atras un public tânăr, în timp ce opereta clasică a continuat să fidelizeze spectatorii tradiționali ai teatrului. Această întâlnire între generații în sală a devenit una dintre cele mai importante realizări ale instituției: teatrul a reușit să păstreze patrimoniul genului, dar și să îl reinterpreteze pentru prezent.
Cum a influențat strategia artistică succesul stagiunii precedente? Ce v-a surprins cel mai mult în evoluția publicului?
Strategia artistică a avut o influență decisivă asupra succesului stagiunii precedente: de la alegerea titlurilor din repertoriu până la distribuțiile atent construite și colaborările inspirate. Totuși, aceasta a fost doar o componentă dintr-o strategie culturală mai amplă, care a integrat în mod coerent dimensiunile de marketing, management financiar și dezvoltarea resurselor umane.
Un rol esențial l-a avut echipa noastră dedicată care s-a implicat constant cu profesionalism, pasiune și spirit de colaborare. Fiecare proiect a fost rezultatul unei munci de echipă riguroase, în care creativitatea artistică s-a împletit cu precizia tehnică și organizatorică, bazată pe respect reciproc și pe dorința comună de a oferi publicului o experiență teatrală autentică, complexă și relevantă
Am măsurat dinamica publicului prin sondaje periodice, iar rezultatele au fost surprinzătoare și încurajatoare. Aproximativ unul din trei spectatori a pășit pentru prima dată în teatrul nostru, iar tinerii — în special cei din generația Z și milenialii — au reprezentat aproape doi din cinci spectatori, dintr-un total de peste 50.000. Această deschidere către un public nou ne confirmă că direcția adoptată a fost una inspirată și că investiția în calitate, inovație și coeziune de echipă produce efecte vizibile și durabile.
Observați o schimbare în profilul spectatorilor? A crescut interesul pentru musical și operetă în rândul tinerilor?
Interesul pentru musical este în creștere, e un gen încă emergent în România și din ce în ce mai bine făcut. Aici nu e nici o surpriză. Surprinzător a fost, cel puțin anul trecut, curiozitatea acestor tineri de a descoperi și opereta. Ponderea preferințelor pe cele două genuri muzicale a fost sensibil egală în rândul publicului: 49%, restul de 2% fiind altceva (teatru de exemplu). Tocmai de aceea contemplăm ideea de a nu mai diferenția foarte mult strategiile noastre în funcție de genuri muzicale. Așa că anul acesta, până în vară, intenționăm să dăm 10 reprezentații cu noua noastră producție, Silvia, o operetă superbă de Emmerich Kármán
„Silvia” este una dintre cele mai așteptate premiere ale acestei primăveri. Ce aduce special această montare și cum a decurs procesul de pregătire pentru „Silvia” – distribuție, concept regizoral, provocări artistice?
„Silvia” este una dintre cele mai așteptate premiere ale acestei primăveri și marchează revenirea în repertoriu a unui titlu esențial al operetei europene. Este o lucrare canonică, care a cucerit generații de spectatori prin muzica sa strălucitoare, ritmul dramatic alert și atmosfera elegantă a lumii aristocratice de la începutul secolului XX.
Specialul acestei montări vine, în primul rând, din echipa artistică. Spectacolul este semnat de reputatul regizor Miklós Gábor Kerényi ((KERO®), cel care a realizat și montarea apreciată a spectacolului Romeo și Julieta. Prezența sa reprezintă o garanție a unei viziuni scenice dinamice și spectaculoase. KERO® a condus timp de decenii prestigioasa Budapesti Operettszínház, fiind unul dintre cei mai influenți creatori din zona teatrului muzical central-european. Experiența sa aduce în această producție o dramaturgie modernă a mișcării scenice, o atenție minuțioasă la ritm și la expresivitatea ansamblurilor, dar și o energie teatrală care transformă fiecare scenă într-un moment viu, cinematografic.
În același timp, montarea păstrează farmecul clasic al operetei. Decorurile și costumele reconstruiesc cu eleganță atmosfera epocii – saloane aristocratice, cabarete pline de strălucire și universul boem al artiștilor. Contrastul dintre estetica vizuală tradițională și dinamica modernă a regiei creează un spectacol accesibil publicului contemporan, dar fidel spiritului original al lucrării.
Procesul de pregătire pentru această premieră a început cu aproape șase luni în urmă. A fost o perioadă intensă de repetiții muzicale, coregrafice și scenice, în care fiecare detaliu a fost construit pas cu pas. Distribuția este una specială: reunește trei generații de artiști – interpreți consacrați ai teatrului, artiști aflați în plină maturitate artistică și tineri soliști care debutează sau se afirmă în roluri importante. Toți au trecut prin audiții exigente, iar selecția finală urmărește nu doar performanța vocală, ci și capacitatea de joc, energie scenică și chimia dintre personaje.
Un alt element spectaculos este amploarea ansamblurilor. Corul, orchestra și baletul participă activ la construirea universului scenic, nu doar ca fundal muzical sau vizual, ci ca parte integrantă a acțiunii. Coregrafia, costumele elaborate și numerele de ansamblu creează acea atmosferă de fast specifică marilor producții de operetă, în care fiecare moment devine o mică poveste pe scenă.
Publicul va avea ocazia să descopere această producție într-o serie de reprezentații programate imediat după premieră, ceea ce transformă lansarea spectacolului într-un adevărat eveniment de stagiune.Silvia” nu este doar readucerea în repertoriu a unui titlu celebru, ci și o celebrare a operetei ca gen spectaculos, viu și profund teatral.
Ce alte premiere sau proiecte majore pregătiți pentru acest an? Pregătiți și ceva proiecte speciale?
Cantafabule - pe muzica lui Josef Kappl care a orchestrat simfonic dublul album al Phoenix, va fi un musical în formă concertantă deocamdată. E un musical nu doar nou, ci și original, îl vom dezvolta ulterior într-o producție scenică completă. Un alt musical cameral, Secunda doi. Pentru toamnă încă oscilăm, avem niște proiecte foarte interesante, dar încă nu sunt finalizate toate acordurile, așa că nu pot vorbi mai mult. Însă, la finalul anului vrem să aducem pe scenă un musical coregrafic, Dance, Ballerina, Dance!
Ce mesaj ați transmite celor care vă urmăresc și vă susțin, pentru a-i încuraja să vină cât mai des în sala de spectacole și să fie parte din energia Teatrului de Operetă?
Mesajul este că noi suntem răspunsul la dorința spectatorilor de a se deconecta de problemele cotidiene, pe care le pot uita pentru câteva ore, le vor găsi tot acolo și a doua zi. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este unul dintre puținele locuri din București (dacă nu chiar singurul) de la care publicul pleacă acasă zâmbind, eventual fredonând o melodie din spectacol și uneori chiar dansând.
Ne dorim să apropiem și mai mult publicul de artiști. Organizăm frecvent sesiuni de întrebări și răspunsuri (Q&A) și întâlniri de autografe după reprezentații, unde spectatorii pot rămâne în foaier pentru a discuta direct cu interpreții. Este un moment foarte special, pentru că publicul descoperă nu doar personajele de pe scenă, ci și oamenii din spatele lor – artiștii, poveștile din culise, emoțiile premierelor, micile întâmplări care se petrec în timpul repetițiilor sau al spectacolelor.
Atmosfera care se creează la aceste întâlniri este una foarte caldă și autentică. Spectatorii pun întrebări, împărtășesc impresii, fac fotografii cu artiștii, iar de multe ori discuțiile continuă mult după ce spectacolul s-a încheiat. Pentru noi, aceste momente sunt la fel de importante ca reprezentația în sine, pentru că ele construiesc o comunitate în jurul teatrului.
