Printre cei 60 de șefi de state și de guverne invitați în capitala Franței, Vladimir Putin pare liderul cel mai proaspăt și neafectat de lovituri.

Emmanuel Macron dorea să transforme sărbătorirea din acest weekend a centenarului sfârșitului Primului Război Mondial într-un sever avertisment împotriva revenirii naționalismului, un fenomen pe care îl consideră o amenințare la adresa păcii mondiale a secolului XXI.

În loc de aceasta, celebrarea Armistițiului din 11 noiembrie de la Paris seamănă în mod bizar cu o paradă victorioasă a președintelui Rusiei printre cei 60 de șefi de state și de guverne invitați în capitala Franței.

Vladimir Putin pare cel mai puternic dintre toți rivalii săi occidentali, în ciuda anexării Crimeii, a intervenției în Siria, a războiului cibernetic și a neîndemânării agenților săi secreți în străinătate, comentează Politico.

Donald Trump, care va fi și el prezent la Paris, tocmai a suferit un șoc, pierzând controlul Camerei Reprezentanților în favoarea opoziției Democrate. Păstrează însă controlul asupra Senatului, ceea ce îi va permite să urmeze aceeași linie de politică externă ca în ultimii doi ani.

Angela Merkel este o fantomă politică a celei care a fost aleasă de douăsprezece ori (de șapte ori consecutiv în ultimii șapte ani) Cea mai Puternică Femeie din Lume. Înfrângerile din alegerile regionale din Bavaria și Hessa au slăbit-o atât de mult, încât toți observatorii politici au îndoieli privind șansele sale de a-și duce mandatul până la capăt, în 2021.

Theresa May se află de luni bune sub tirul criticilor din toate părțile, dovedindu-se incapabilă să gestioneze decent ieșirea Marii Britanii din UE, provocând un haos general.

Premierul italian Giuseppe Conte, și el prezent la Paris, este considerat, împreună cu tot guvernul său naționalist, anti-sistem și anti-imigrație drept una dintre oile negre ale Europei. În acest moment, cabinetul Conte se află prins într-o aprigă încleștare cu Bruxelles-ul pentru bugetul pe anul 2019.

Macron însuși, perceput drept marea speranță a progresismului european cu un an în urmă, nu a înregistrat nici un succes în planul său de reformare a UE, a cărei criză continuă să se adâncească așa cum popularitatea președintelui francez continuă să se prăbușească și aroganța să-i crească. Un sondaj de săptămâna trecută arăta că Adunarea Națională a Marinei Le Pen a depășit formațiunea lui Macron (22% față de 20%) în intențiile de vot pentru alegerile europarlamentare.

Toată săptămâna aceasta, liderul francez a străbătut câmpurile de luptă de acum o sută de ani din nordul Franței, aducând omagiu milioanelor de morți și avertizând că lumea ar putea fi cuprinsă de un nou conflict ucigaș din cauza revenirii naționalismului și a slăbirii ordinii internaționale.

„Sunt șocat de similaritatea dintre perioada pe care o trăim și cea interbelică”, a declarat Macron pentru cotidianul Ouest-France. „Europa se confrună cu riscul de a fi dezmembrată de lepra naționalismului și de a fi dată la o parte de forțe exterioare și deci de a-și pierde suveranitatea.”

El a făcut apel șocant la crearea unei „armate europene” capabilă să protejeze continentul de „China, Rusia și chiar de Statele Unite”.

Deși mai mulți consilieri ai săi s-au repezit apoi să demonstreze că președintele Franței nu a spus ce a spus, esențialul rămâne: falia atlantică dintre Statele Unite și Europa este mai adâncă decât oricând în ultima sută de ani. Într-o vreme în care UE însăți trece prin cea mai gravă criză de la crearea sa.

Iată de ce descinderea lui Vladimir Putin la Paris seamănă cu o defilare a unui lider mondial printr-un azil.