Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) și Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) trag un semnal de alarmă asupra proiectului de lege depus în Parlament, referitor la șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive. Asociațiile consideră că în absența unor distincții și praguri clar definite, măsurile propuse ar putea determina pacienții să renunțe la tratamentele necesare.

Recomandările psihiatrilor

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organizaţie reprezentativă naţională a medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association), împreună cu Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) în calitate de organizaţie reprezentativă a instituţiilor spitaliceşti de monospecialitate de profil din România, au luat la cunoştinţă cu îngrijorare de propunerea politică difuzată în spaţiul public de majorare a pedepselor cu închisoarea pentru şoferii depistaţi pozitiv la substanțe psihoactive şi doreşte să atragă atenţia presei şi factorilor politici asupra următoarelor aspecte:

1. Protejarea drepturilor pacienţilor şi balanţa siguranţei publice

Credem că pedepsirea extremă a şoferilor pozitivi la substanțe psihoactive legale poate duce la stigmatizarea pacienţilor care au nevoie de tratamente psihotrope şi care nu reprezintă un pericol real pentru siguranţa rutieră. O astfel de politică ar putea încuraja abandonarea tratamentelor de către pacienţii noştri din teama de a nu risca sancţiuni penale, ceea ce ar putea duce la agravarea condiţiilor de sănătate mintală şi abia atunci ar augmenta nesiguranţa publică.

2. Distincţia între substanţele psihoactive ilegale şi cele legale

Substanţele psihoactive incluse în legislaţia românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, dar includ şi medicamente prescrise de medici, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele, psihostimulantele pentru tratamentul ADHD sau antipsihoticele. Aceste medicamente sunt esenţiale pentru tratamentele psihiatrice şi, în mod frecvent, sunt administrate pacienţilor care suferă de afecţiuni psihice compatibile cu conducerea auto. Creşterea pedepselor pentru aceştia, fără o reglementare clară şi diferenţiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor mii de oameni bine integraţi şi funcţionali socio-profesional, care respectă tratamentele prescrise şi menţin un status psihic funcţional.

3. Recomandăm praguri cantitative clare, asemenea alcoolemiei

În loc de o abordare pur calitativă a consumului de substanţe psihoactive, care poate include un risc de penalizare a persoanelor care urmează tratamente legale, susţinem că ar trebui să se introducă teste cantitative cu praguri bine stabilite, asemănătoare cu alcoolemia şi în consonanţă cu practica europeană şi internaţională. Aceste praguri ar putea reflecta o balanţă între siguranţa rutieră şi protejarea drepturilor pacienţilor. De exemplu, se poate stabili un prag de concentraţie al substanţei în sânge care să nu fie asociat cu efecte cognitive sau motorii semnificative şi care să fie tolerat în cazul persoanelor care urmează tratamente recomandate de către medic, în doze terapeutice.

Practicile europene și internaționale

Deşi neunitară ca practică legală, în multe state europene testele de sânge sau urină pentru substanţe psihoactive sunt reglementate cu praguri specifice care ţin cont de tipul substanţei şi de efectele acestora asupra capacităţii de a conduce. Astfel de reglementări sunt esenţiale pentru a evita incriminarea inutilă (şi profund discriminatorie) a celor care nu reprezintă un risc semnificativ la volan, dar care urmează tratamente legale, necesare pentru dreptul lor la sănătate.

De exemplu, în Germania, legislaţia privind consumul de substanţe psihoactive la volan este reglementată prin legea "StVO" (Codul rutier german), iar pragurile cantitative pentru diferite substanţe sunt stabilite clar. Pentru cannabis, un prag de 1 ng/ml de tetrahidrocanabinol (THC) în sânge este considerat a fi semnificativ, iar pentru substanţele legale (precum medicamentele cu efect psihoactiv), testele sunt făcute numai în cazul în care şoferul prezintă comportamente suspecte.

Totuşi, pentru persoanele care urmează tratamente care includ substanțe psihoactive legale, pragurile stabilite nu conduc automat la pedepse penale, ci la evaluări ulterioare seriate pentru siguranţa rutieră (German Road Traffic Act (StVO)). În Olanda se utilizează teste cantitative şi nu se pedepseşte consumul de substanţe legale în absenţa unui comportament suspect. Astfel, persoanele care urmează tratamente prescrise nu sunt sancţionate automat (Dutch Road Traffic Act). Franţa utilizează atât teste rapide de salivă cât şi teste de sânge pentru a evalua concentraţia substanţelor.

De asemenea, Franţa a adoptat o abordare mai rigidă faţă de substanţele ilegale, dar există o reglementare diferită pentru substanţele legale, care ţine cont de existenţa unui tratament medical (Loi n° 2017-259 du 27 fevrier 2017 relative la securite routiere). Există limite precise care sunt reglementate şi de legislaţia britanică, iar testele sunt cantitative cu concentraţie clară, astfel încât nu există penalizări pentru cei care se află sub pragul stabilit (Road Traffic Act 1988 - Driving under the Influence of Drugs Regulations).

În sinteză, considerăm că este esenţial ca legislaţia să fie echilibrată şi să prevadă măsuri clare, diferenţiate pentru substanţele psihoactive legale şi cele ilegale, evitând astfel criminalizarea şi pedepsirea penală a celor care nu reprezintă un pericol social real, dar care urmează tratamente necesare, argumentate şi prescrise medical pentru afecţiuni psihice. Similar practicii europene şi internaţionale credem că introducerea de praguri cantitative similare cu cele ale alcoolemiei ar putea reprezenta o soluţie justă şi mai precisă pentru a asigura atât siguranţa rutieră, cât şi protejarea drepturilor pacienţilor.

Dr. Ana Giurgiuca Preşedinte A.R.P.P. în numele Consiliului Director, al Comisiei pentru Managementul Terapeutic al Adicţiilor şi al Comisiei de lucru pentru drepturile pacienţilor cu tulburări de sănătate mintală

Dr Lucian Paziuc Preşedinte al Asociaţiei Spitalelor Publice de Psihiatrie din România