Deși sunt în vacanță, nu am motive de astenie de primăvară, căci nici primăvară încă nu e, hărmălaia din ultimele zile  m-a zăpăcit.

În primul rând m-au zăpăcit sumele despre care se vorbește la televizor, că s-ar fi dat șpagă de la unul la altul, după ce au fost furate.

Când a fost un scandal cu o învățătoare la o școală din cartierul Floreasca (am scris la această rubrică despre faptul că nu se va întâmpla nimic și mare brânză nu s-a petrecut) și toată opinia publică s-a inflamat, era vorba de o sută de euro și mie mi s-a părut mult.

Acum se vorbește numai de milioane furate și date mai departe și iar furate. Din aceste motive și din multe altele simt că amețesc. De unde s-au furat? Dacă erau lăsate acolo cine beneficia și cum ar fi arătat România astăzi?

Sau cum ar fi arătat, dacă oamenii politici erau preocupați de reforme și de ce trebuie ei să facă?

Pe de altă parte simt că mare lucru nu se va întâmpla nici acum, când trăim cel mai mare scandal din ultimele decenii.

Din câte am observat eu, până în prezent Elena Udrea , când a ieșit cu ceva pe piață nu a spus minciuni și, probabil că nici acum nu spune.

Altfel, fac legături și observ că noi ne certam ca proștii , contrazicându-ne cu cine și cum și pentru ce votăm în timp ce câțiva sforari dirijau opinia publică așa cum doreau ei, în interesul lor.

Așa că o dată mă furi, apoi îți mai și bați joc de mine, apoi îmi dai impresia că se va face dreptate și  nu se întâmplă nimic.

Pentru că, aproape toți pușcariașii, politici sau nu, stau cel mult doi ani în condiții bune, pe banii noștri, mănâncă pe săturate la închisoare, unde se consideră victime și sunt chiar respectați.Ies eroi , la fel de bogați și poate, din penitenciar și mai profesioniști și mai legați între ei și mai dornici de prostii. Iar milioanele de euro parcă pe ei îi așteaptă căci de noi, oamenii simplii nimic nu pare să se lipească.

Iar noi, care teoretic am mai avea doar instrumentul votului , ne jurăm că nu mai mergem la urne căci nu ma avem de ce.

Din aceste motive și din multe altele propun să se ia în dezbatere reintroducerea pedepsei cu moartea.

La noi în țară – și sunt sigur că întreaga comunitate europeană ar înțelege și ar fi de acord – nu mai este vorba despre infracțiuni obișnuite.

Câțiva oameni duc pe degete tot poporul de mulți ani. Se pare că ei nu pot fi clintiți, mai ales că sunt foarte legați între ei și sunt , în primul rând legați prin mulți bani și numai ticăloșii.

Faptele lor, care ne buimăcesc pe toți pot fi încadrate la un fel de genocid. Juriștii și alți oameni savanți pot construi o motivație plauzibilă și adaptabilă anilor pe care-i trăim și reintroducerea pedepsei cu moartea poate fi luată în dezbatere, doar pentru România.

Observ că în SUA unii oameni sunt condamnați la moarte dar nimeni nu se grăbește să pună în aplicare pedeapsa și când se întâmplă, destul de rar, este un eveniment mondial.

Observ că în unele țări din Asia execuțiile se țin lanț și nu pentru că ei ar fi barbari. Probabil că alte soluții nu s-au găsit acolo.

Eu nici la noi nu văd, dar poate exagerez.