Istoria secreta
Procesul antifasciștilor de la Brașov din 1936. Sfidare, abuzuri și condamnarea tânărului Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu în 1936, sursa: IICCMER
Din cuprinsul articolului
În primăvara anului 1936, atenția publică din România a fost atrasă de un proces de anvergură desfășurat la Brașov. 21 de muncitori din județele Dâmbovița și Prahova, printre care și Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 18 ani, au fost aduși în fața Consiliului de Război, fiind acuzați de propagandă comunistă și deținere de materiale subversive.
Prin intermediul relatărilor din epocă, detaliate din ziarul „Adevărul”, putem reface în exclusivitate pentru evz.ro, o imagine vie a acestui „proces al antifasciștilor”, marcat de mărturii despre tortură, o justiție militară inflexibilă și actul de revoltă al unui tânăr acuzat: Nicolae Ceaușescu.
Nicolae Ceaușescu, acuzat de propagandă comunistă
De ce erau acuzați?
“Obiectul acestui proces îl formează un dosar de peste 1000 pagini în care se arată că cei 21 acuzaţi au fost recrutaţi din diferite oraşe pentru a activa ca propagandişti în rândurile muncitorilor din regiunile petroliere din Prahova şi Dâmbovița. Cu ocazia arestării acestora la descinderile ce s-au făcut în Târgoviște, unde se află sediul organizaţiei, s-au descoperit mari cantități de manifeste şi broşuri cu caracter subversiv.”, scrie presa vremii.
Conducătorul lor era un anume Petre Jugulescu din Târgovişte, care a mai suferit condamnări pentru delicte de acest gen”, scrie presa.
Grupul de muncitori, din care făcea parte și Nicolae Ceaușescu, care avea doar 18 ani la acea vreme, era judecat de Consiliul de Război în baza legilor pentru apărarea ordinii în stat. Era un pachet legislativ dur, derivat din faimoasa „Lege Mârzescu” din 1924, prin care Partidul Comunist fusese scos în afara legii.
Nicolae Ceaușescu în 1936, sursa foto wikipedia
Acuzațiile aduse de comisarul regal
Deținere și răspândire de materiale subversive: Au fost prinși sau denunțați că împărțeau manifeste comuniste care conțineau lozinci precum „Proletari din toată lumea, uniți-vă!”.
Propagandă comunistă și agitație: Au fost acuzați că încercau să creeze nuclee și celule comuniste sub umbrela altor organizații legale, cum ar fi sindicatele sau organizațiile de tineret.
Atentat la siguranța statului: În viziunea autorităților de atunci, orice activitate comunistă clandestină era considerată o „otravă” menită să răstoarne ordinea socială și politică, speculând criza economică și nemulțumirile șomerilor.
Acuzații se apărau spunând că erau, de fapt, membri ai Partidului Social-Democrat, care era legal, sau simpli sindicaliști și că manifestele comuniste le-au fost „plantate” de jandarmi în timpul perchezițiilor pentru a le înscena dosare politice.
Anchetă cu 180 de martori
Procesul a debutat într-o notă dramatică, nu doar prin natura acuzațiilor, ci și prin situația celor chemați să depună mărturie. Peste 180 de martori au fost citați, majoritatea fiind țărani săraci aduși cu mandate de aducere. Fără mijloace financiare, acești oameni au fost nevoiți să doarmă sub cerul liber sau prin sălile de așteptare ale gării din Brașov, supraviețuind doar din mila publică.
Situația a fost atât de gravă încât autoritățile locale și militare s-au văzut nevoite să organizeze o ședință de urgență pentru a le oferi asistență.
Pe măsură ce audierile au avansat, sala de judecată a devenit scena unor dezvăluiri grave la adresa metodelor de anchetă folosite de jandarmi. Zeci de martori au relatat sub jurământ bătăile crunte și torturile la care au fost supuși acuzații pentru a semna declarații ticluite dinainte.
Manifest comunist din 1940. sursa: IICCMER
Bătăi și răzbunări
Martori oculari, rude sau apropiați ai celor inculpați, au descris scene de o violență incalificabilă. A fost relatat cazul acuzatului Petre Jugulescu, văzut în incinta poliției din Târgoviște acoperit de sânge și purtând urmele evidente ale unor lovituri sălbatice.
Soția acuzatului Antonescu a depus mărturie despre cum Gheorghe Ionescu a fost bătut crunt la tălpi de către jandarmi, un supliciu atât de greu de îndurat încât l-a împins pe acesta la o tentativă de sinucidere. Numele unor subofițeri, precum sergentul instructor Mihai Popescu sau plutonierul Mailat, șeful postului de jandarmi din Ulm, au devenit sinonime cu abuzul.
Mai mult, s-a revelat faptul că unele dosare aveau un substrat meschin, generat de vendete personale sau intrigi de natură amoroasă; exemplul acuzatului Vladimir Amoașei, a cărui arestare ar fi fost orchestrată din umbră de o cumnată aflată în relații amoroase cu șeful de post din Moreni.
Un detaliu de o ironie macabră a fost recunoașterea candidă de către plutonierul Mailat a faptului că obișnuia să folosească „hipnoza” în timpul cercetărilor sale, un eufemism sinistru pentru metodele de constrângere psihologică și fizică menite să smulgă declarațiile dorite de autorități.
Sfidarea din sala de judecată: Excluderea lui Ceaușescu
Tensiunea a atins punctul culminant încă din prima zi a procesului. Când acuzatul Vladimir Tarnovschi l-a acuzat direct pe plutonierul Mailat de furt și incorectitudine, Consiliul l-a condamnat pe loc la 15 zile de închisoare și l-a evacuat din sală.
În acel moment, tânărul Nicolae Ceaușescu s-a ridicat și a declarat că se solidarizează cu Tarnovschi. Judecat imediat pentru ultraj și necuviință, Ceaușescu a lansat o acuzație care avea să rămână consemnată în istorie: „La acest consiliu se judecă sub regim fascist și cu porțile închise.”
Pentru această declarație, Ceaușescu a primit pe loc o condamnare de șase luni de închisoare și a fost exclus, alături de Tarnovschi, de la restul dezbaterilor procesului, în ciuda protestelor repetate ale avocaților apărării, printre care Paul Moscovici, care au cerut prezența lor în sală.
Cine era Vladimir Tarnovschi
Vladimir Tarnovschi a fost unul dintre liderii informali ai acestui grup de tineri activiști și principalul inculpat din procesul de la Brașov, primind de altfel cea mai grea pedeapsă: 2 ani și jumătate de închisoare și o amendă de 5.000 de lei.
Era un agitator comunist mult mai asumat și mai vocal decât restul grupului, având influență asupra muncitorilor din zona Prahova-Dâmbovița. El a fost cel care a declanșat incidentul major al procesului. Având un curaj remarcabil pentru acele vremuri, a luat cuvântul în instanță și l-a acuzat direct pe plutonierul Mailat, cel care îi torturase, de furt și corupție.
Gestul său de a înfrunta direct jandarmii și instanța a dus la evacuarea sa imediată din sală și condamnarea la 15 zile de închisoare pentru ultraj. Acest moment l-a determinat pe tânărul Nicolae Ceaușescu să se ridice, să declare că se solidarizează cu Tarnovschi și să acuze instanța de fascism, moment care i-a adus și lui o condamnare suplimentară.
Tarnovschi reprezenta tipologia militantului comunist din ilegalitate: dur, obșinuit cu perchezițiile și bătăile din posturile de jandarmi, și dispus să transforme sala de judecată într-o tribună de propagandă politică.
Rechizitoriul și verdictul
În cuvântul său de încheiere, comisarul regal a adoptat o retorică dură, descriind comunismul drept o „otravă” și o „cangrenă” care amenință ordinea statului și care trebuie „operată cu dibăcie, până la rădăcină”. El a acuzat mișcarea comunistă că profită de criza economică și de greutățile muncitorilor și șomerilor pentru a câștiga teren, cerând pedepse aspre.
De cealaltă parte, apărarea a demontat acuzațiile, argumentând că dosarele au fost construite pe baza declarațiilor smulse sub tortură, a dovezilor prefabricate, manifeste plantate și a dorinței de răzbunare a jandarmilor împotriva membrilor partidelor muncitorești legale.
După cinci ore și jumătate de deliberări, Consiliul de Război a pronunțat sentința. Mai mulți acuzați au fost achitați, însă nucleul dur a primit pedepse cu închisoarea. Printre condamnările notabile s-au numărat:
Vladimir Tarnovschi: 2 ani și jumătate de închisoare și 5.000 lei amendă.
Nicolae Ceaușescu: 2 ani de închisoare, 2.000 lei amendă și interdicția de a părăsi domiciliul părintesc timp de un an după ispășirea pedepsei.
Petre Jugulescu, Dumitru Antonescu, Vasile Toboșan, Vladimir Amoașei, Alexandru Lescov și Gheorghe Dumitrache: câte 1 an de închisoare.
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
