Președintele Academiei Române, despre măsurile de austeritate: Ar trebui să ne întoarcem cu toții în peșteri
- Antonia Hendrik
- 2 iulie 2025, 23:41
Sursa foto: Ioan Aurel Pop/FacebookPreședintele Academiei Române avertizează asupra impactului tăierilor în cercetarea teoretică. Ioan Aurel Pop afirmă că renunțarea la cercetare ar însemnă că ar trebui să ne întoarcem cu toții în peșteri.
În contextul planurilor guvernamentale de reducere a cheltuielilor publice, inclusiv prin diminuarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a exprimat o critică fermă la adresa subestimării cercetării teoretice.
Președintele Academiei Române, nemulțumit de măsurile lui Bplojan
Acesta a atras atenția că neglijarea acestei ramuri fundamentale a cunoașterii ar putea reprezenta un pas înapoi pentru societate.
În cadrul unei lansări de carte desfășurate pe 2 iulie 2025, academicianul a subliniat importanța cercetării în progresul civilizației. „Dacă cineva pune la îndoială valoarea cercetării teoretice, ar trebui să ne întoarcem cu toții în peșteri, să ne confruntăm din nou cu incertitudinea zilei de mâine, trăind doar prin vânătoare”, a spus Ioan Aurel Pop.
Ioan Aurel Pop a adăugat că respingerea cercetării ar echivala cu o retrogradare pe scara dezvoltării sociale și culturale, în timp ce adevărata aspirație este de a avansa.
Ioan Aurel Pop, despre rolul cercetătorilor
Președintele Academiei a mai punctat că activitatea cercetătorilor nu trebuie să fie evaluată doar prin prezența fizică la birou, ci prin accesul și munca efectivă în medii specializate precum arhive, biblioteci sau muzee, unde se află sursele informației.
Declarațiile lui Ioan Aurel Pop vin în reacție la recentele afirmații ale ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, care a exprimat sprijin pentru creșterea salariilor profesorilor, condiționând însă această măsură de o prezență obligatorie de opt ore pe zi în școli.

Președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop. Sursa foto: Facebook
Ministrul a explicat că, pentru a justifica un salariu majorat, cadrele didactice trebuie să fie active nu doar în timpul orelor de curs, ci și în restul zilei, pentru a dezvolta medii educaționale mai bune și pentru a interacționa mai mult cu elevii.
Această dezbatere reflectă tensiunile actuale dintre cerințele administrative și specificul muncii în domeniul educației și cercetării, punând în discuție modul în care societatea valorifică și susține învățământul și cercetarea științifică.
Președintele Academiei Române: Nu se poate renunța la tot ce au realizat înaintașii
Academicianul a subliniat importanța respectării și valorificării muncii înaintașilor în domeniul cercetării, avertizând că nu se poate renunța la tot ce au realizat înaintașii
El a insistat că dezbaterea asupra cercetării trebuie să continue, concentrându-se pe consolidarea acesteia. În acest context, a cerut Guvernului să propună alocarea a 2-3% din buget pentru finanțarea cercetării, respingând orice sume mult mai mici, care ar submina eforturile și ar genera un sentiment de ridicol pe plan internațional.
Totodată, academicianul a atras atenția asupra faptului că numărul actual al cercetătorilor în România, estimat la aproximativ 30.000 conform Institutului Național de Statistică, este semnificativ mai mic comparativ cu cel din perioada Revoluției, când se înregistra o cifră de 55.000, chiar dacă acea epocă era una dificilă, sub regimul comunist, a concluzionat academicianul.