Turcia nu vede cu ochi buni luna de miere între Cipru şi Israel, care s-a apropiat de Nicosia pentru a-i exploata şi proteja resursele sale de gaze. Israelul şi Cipru au intrat într-o căsătorie de convenienţă având ca zestre comună o nesperată rezervă de gaze, scrie cotidianul La Tribune, preluat de Agerpres.

Cele două state, aflate la o distanţă de câteva sute de kilometri, au descoperit în Mediterana orientală enorme rezerve de gaze, a căror valoare se cifrează la zeci de miliarde de dolari. Niciunul din cele două state nu are mijloacele să exploateze aceste bogăţii fără ajutorul multinaţionalelor sau fără a coopera, inclusiv în domeniul apărării pentru a contracara în special Turcia, care ocupă partea de nord a insulei Cipru.

Pe frontul politic, Benjamin Netanyahu a efectuat la începutul anului prima vizită a unui şef de guvern israelian în Cipru, ţară considerată mult timp de responsabilii isralieni ca fiind „pro-arabă". Această apropiere nu este totuşi pe gustul Turciei. Ankara, care afirmă că are un cuvânt de spus în repartizarea bogăţiilor naturale, a amplificat tensiunea evocând o posibilă intervenţie a marinei sale de război. Această escaladare verbală a luat un aspect mai virulent în contextul în care relaţiile între Israel şi Turcia, mult timp aliaţi, traversează o criză acută de doi ani.

Rezultatul: responsabilii israelieni încearcă să formeze o alianţă cu Grecia, România, Bulgaria şi Cipru pentru a contracara Turcia. Această strategie suscită o nervozitate tot mai mare la Ankara. Presa turcă a relatat recent despre o posibilă desfăşurare a mai multor mii de militari israelieni în Cipru. Statul evreu şi Cipru au negat categoric. „Avem interese de apărat, însă nu există niciun pact militar între cele două ţări", a dat asigurări un colaborator apropiat al lui Benjamin Netanyahu, potrivit La Tribune.

Singura certitudine este că măsurile de securitate din jurul platformelor off-shore israeliene au fost consolidate. Marina şi-a înmulţit patrulele pe mare, foloseşte avioane şi în special drone pentru a desfăşura misiuni de supraveghere. Militarii nu vor să rămână acolo şi cer 200 de milioane de euro suplimentari pentru a achiziţiona noi nave de război bine echipate. Va fi dificil ca această desfăşurare de forţe să rămână inactivă dacă din întâmplare câmpurile de gaze şi petroliere cipriote vecine ar fi ameninţate sau atacate, mai notează publicaţia amintită.