Prăbușirea unui gigant care a revoluționat lumea telefoanelor mobile. Cum s-a pierdut Nokia din cauza unor greșeli colosale

Nokia, cel mai solid brand în epoca telefoanelor mobile „cu butoane”. Astăzi, dacă întrebi orice copil despre Nokia, cel mai frecvent răspuns pe care îl vei primi este: „N-am auzit”.

Cei mai în vârstă își amintesc ce a reprezentat Nokia în perioada de glorie. Aceeași companie care deținea aproximativ 30% din cota de piață mondială a telefoanelor mobile este acum doar o umbră.

A avut parte de un destin mai tragic decât eșecul în sine. Mulți își amintesc de primul lor telefon. Au rămas întrebări esențiale: de ce nu a reușit compania să creeze o dinastie care să dureze zeci de ani? Ce a mers prost? Aceasta este povestea Nokia și a modului în care a pierdut totul.

Nokia

Nokia, un brand care s-a prăbușit

Povestea Nokia începe în 1865. Atunci când Fredrik Idestam înființează o fabrică de hârtie în Finlanda. Curând, compania începe să se implice în producția de produse din cauciuc, precum cizme și anvelope, cabluri și televizoare, deoarece vede potențialul de creștere al acestor sectoare. În 1922, Nokia își consolidează poziția în industria cauciucului, încheind un parteneriat cu Finnish Rubber Works.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

În 1967, conducerea companiei știa. Pentru că văzuse potențialul imens al comunicațiilor mobile. Așa că a început să producă telefoane pentru mașini, colaborând cu companii precum Salora. Imediat după aceea, a început să fuzioneze cu diverse companii din Finlanda, precum Finnish Rubber Works, pentru a crea Nokia Corporation. Această fuziune i-a permis să opereze oficial în patru sectoare: silvicultură, cabluri, cauciuc și electronică.

Viziune, dar până la un moment dat

Spre finalul anilor '70, Nokia a jucat un rol important în construirea primei rețele de telefonie mobilă, disponibilă comercial în Finlanda.

Au devenit o forță de care trebuia să se țină seama în dezvoltarea standardului GSM (Global System for Mobile Communications, practic protocoalele rețelelor mobile, cunoscute și sub denumirea de 3G, 4G, 5G și altele). Și s-au concentrat pe crearea de telefoane ușor de utilizat, ceea ce a dus la crearea modelelor Nokia 3310 și Nokia Communicator. Devenite de mare succes, pentru fiabilitatea lor. Cu ajutorul investițiilor inițiale și al parteneriatelor strategice, Nokia a putut să producă și să vândă telefoane și pe uriașa piață din China. Până în 2000, compania vindea 30% din telefoanele mobile existente în toată lumea.

Cum s-a instalat panica în conducere

Apoi, de la an la an a început prăbușirea. Fără oprire, sub privirile neputincioase ale acționarilor.

Nokia nu s-a putut adapta la noua generație de telefoane - cele inteligente. În timp ce Apple și Samsung au început să lanseze smartphone-uri care utilizau sistemele de operare iOS și Android, Nokia a decis să rămână fidelă tastaturii QWERTY. Crezând că utilizatorii nu vor accepta telefoanele cu ecran tactil. Așadar, sistemul de operare Android nu a fost adaptat pentru o nouă generație Nokia.

După ce și-au dat seama de greșelile comise, compania din Finlanda a creat sistemul de operare, Symbian, pe care l-a utilizat în smartphone-urile sale, dar acesta s-a dovedit a fi un eșec de proporții. Sistemul de operare Symbian nu era compatibil cu multe dintre aplicațiile puse la dispoziție de dezvoltatori.

Și vea probleme de utilizare, neputându-se compara cu Android și iOS. Performanța slabă a sistemului de operare a fost unul dintre principalele motive ale declinului Nokia.

Nokia nu a reușit să prevadă schimbarea tendințelor pieței și a cererii pentru smartphone-uri. Când a făcut-o, era deja prea târziu. Apple și Samsung câștigaseră deja cea mai mare parte a cotei de piață, ceea ce a dus la căderea Nokia.

Un șir interminabi de greșeli au dus la dispariția Nokia

Conducerea a mai făcut o mare greșeală. A crezut că numele este suficient pentru ca oamenii să renunțe la Samsung și iPhone. Ceea ce nu s-a întâmplat. Meciul se jucase deja.

O cauză este legată de panica instalată în companie. Pentru a nu-și speria investitorii, conducerea superioară a companiei nu a acceptat că Symbian este un sistem de operare prost. Și a pus presiune pe conducerea de la etajul inferior. Care, pentru a nu-și pierde joburile, a început să cosmetizeze problemele tehnice. Când a venit momentul adevărului, nu mai era de făcut nimic.

Esențial a fost și faptul că oamenii din conducerea de top nu aveau pregătire în domeniu, nu erau ingineri. Așa că nu înțelegeau mare lucru din aspectele tehnice. La polul opus se situau cei de la Apple și Samsung, care aveau în structuri numai minți strălucite în tehnologie.

Au rămas celebre vorbele lui Stephen Elop, fost CEO la Nokia: „Nu am greșit nimic, dar cumva am pierdut”