Justitie
Potra și Georgescu pot fi judecați pentru infracțiuni contra securității naționale chiar și fără declarațiile anulate
Călin Georgescu și Horațiu Potra. Sursa foto: colaj EVZ
Din cuprinsul articolului
Călin Georgescu și Horațiu Potra, alături de gruparea paramilitară a acestuia, pot fi judecați pentru infracțiuni contra securității naționale, chiar dacă instanța a exclus 52 din cele 650 de pagini ale rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară arătând că „excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanței”.
Georgescu, acuzat că a comunicat informații false
În al doilea dosar deschis pe numele lui Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este acuzat și de comunicare de informații false. Reamintim că, pe data de 7 decembrie 2024, la emisiunea „Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus, acesta a susținut că România va intra în război cu Rusia, iar tinerii români vor lupta pe front în Ucraina.
Fostul candidat este judecat deja pe fond pentru propagandă legionară. De asemenea, la Parchet are un alt dosar care vizează finanțarea campaniei electorale.
Horațiu Potra și gruparea sa, acuzați că au încercat să provoace haos la protestul din decembrie 2024
Horațiu Potra și alți 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu sunt acuzați că au încercat să provoace haos la protestul din 8 decembrie 2024. La acea dată ar fi trebuit să aibă loc turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă judecătorii Curții Constituționale nu anulau scrutinul cu două zile înainte.
CCR. Sursa foto: Arhiva EVZ
„În aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii ce a presupus existența în parte din autoturisme a unei varietăți și număr însemnat de obiecte periculoase precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces ori incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București”, susțin procurorii.
În acest context, procurorii au transmis că Horațiu Potra și oamenii săi intenționau să folosească materialele pirotehnice pe care le aveau asupra lor pentru a crea panică și reacții disproporționate în rândul manifestanților și al forțelor de ordine. Scopul ar fi fost ca protestul să degenereze în acte de violență.
Judecătorul a exclus 17 declarații din rechizitoriu
În procedura de cameră preliminară, pe data de 9 martie 2026, judecătorul a exclus din rechizitoriu 17 declarații date de o parte dintre oamenii lui Potra în perioada 8-12 decembrie 2024, în calitate de martori. Declarațiile au fost eliminate deoarece au fost făcute înainte ca acestora să li se comunice și calitatea de suspecți.
„Inculpaţii au fost audiaţi în calitate de martori, ocazie cu care au oferit explicații referitoare la deplasarea acestora, scopul întâlnirii, traseul parcurs, persoanele cu care au luat contact și alte detalii de natură a-i autoincrimina. Aceştia nu au fost asistaţi de un avocat la momentul audierii, care să le poată explica faptul că ar putea să se autoincrimineze prin declaraţiile date şi pentru a decide în cunoştinţă de cauză cu privire la renunţarea la dreptul la tăcere, prevăzut de lege. Distinct de aceste aspecte, chiar dacă li s-au adus la cunoştinţă acestora prin proces-verbal drepturile şi obligaţiile procesuale, declaraţiile nu puteau fi folosite împotriva inculpaţilor prin rechizitoriu”, a explicat judecătorul de cameră preliminară.
El a adăugat: „De altfel, şi faptul că în rechizitoriu sunt înlăturate susţinerile privind motivul deplasării în Bucureşti şi sunt demontate alibiurile oferite de către martori demonstrează că, la momentul audierii, aceştia aveau calitatea unor suspecţi de facto, caz în care beneficiază de protecţia legală privind dreptul la tăcere şi neautoincriminare. Astfel, împotriva inculpaţilor sunt valorificate declaraţiile date de aceştia prin expunerea caracterului presupus nereal al apărărilor formulate anterior cu privire la motivul deplasării în Bucureşti”.
Procurorul a susținut că probele rămase confirmă acuzațiile
Pe data de 2 aprilie 2026, la dezbaterile finale din camera preliminară, avocații au cerut restituirea rechizitoriului la Parchet, astfel încât procurorii să elimine declarațiile declarate nule la termenul anterior. Totodată, au solicitat ca procurorii să precizeze dacă mențin trimiterea în judecată.
La rândul său, reprezentantul Parchetului a afirmat că declarațiile vor fi eliminate fizic din dosar după soluționarea contestației împotriva încheierii finale de cameră preliminară. Acesta a arătat însă că restul probelor susțin situația de fapt reținută în rechizitoriu.
„Dispoziția de excludere juridică dobândește eficiență juridică instantanee prin rămânerea definitivă a încheierii, excluderea fizică nefiind decât o operațiune materială administrativă de natură a garanta de o manieră eficientă dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție. De asemenea, arată că sub nicio formă nu se poate susține că înlăturarea unor pasaje ar fi putut conduce la o reținere incompletă a situației de fapt, raportat și la dimensiunea actului de sesizare de aproximativ 650 de pagini”, a arătat procurorul de ședință.
Curtea de Apel a decis începerea procesului pe fond
Pe data de 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a decis începerea procesului pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 19 membri ai grupării sale paramilitare sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
„Încheierea pronunţată în cauză la 9.03.2026, prin care au fost excluse mai multe probe administrate în cursul urmăririi penale, nu este executorie, astfel încât în această fază procesuală nu se operează modificări materiale asupra rechizitoriului şi nu se elimină fizic mijloace de probă de la dosar. (...) Instanţa care soluţionează contestaţia va avea la dispoziţie astfel dosarul în întregime, inclusiv probele excluse, şi rechizitoriul astfel cum este întocmit. În urma analizei proprii în calea de atac, instanţa de control judiciar verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond sub toate aspectele. De asemenea, eliminarea pasajelor relevante sau eliminarea redării declaraţiilor din rechizitoriu nu are semnificaţia unei neregularităţi a rechizitoriului, ci semnifică transpunerea în practică a consecinţelor deciziei Curţii Constituţionale, fiind o operaţiune materială”, se arată în Încheierea finală din data de 2 aprilie 2026.
Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ
Contestația împotriva deciziei de începere a judecății în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat se va judeca la Înalta Curte.
Materialele pirotehnice descoperite generează unde de șoc puternice la detonare
Procurorii au arătat că materialele pirotehnice din categoria F4, găsite în mașinile cu care Potra și gruparea sa se deplasau spre București, generează unde de șoc puternice la detonare, similare grenadelor de război. Specialiștii consultați susțin că, dacă ar fi ajuns la protest, aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”, iar acțiunile lor ar fi dus la propagarea revoltelor și decredibilizarea autorităților.
Mercenarii lui Potra ar fi urmărit să folosească materialele pirotehnice pentru a provoca panică la protestul din 8 decembrie 2024, atât în rândul manifestanților, cât și al forțelor de ordine. Scopul ar fi fost ca violențele dintre cele două tabere să escaladeze.
„Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică în rândul participanților prin mai multe mecanisme psihologice și fizice, având un impact direct asupra mulțimii și a forțelor de ordine. (...) Undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor și al fumului dens contribuie la crearea unei atmosfere de teroare. Într-o mulțime compactă, aceste reacții pot duce la busculade periculoase, în care participanții se calcă în picioare în încercarea de a scăpa din zonă. (...) În aceste condiții, atât protestatarii, cât și forțele de ordine pot reacționa disproporționat, escaladând și mai mult conflictul. În situația folosirii celor 65 de dispozitive F4, efectele ar fi fost profunde”, au explicat experții consultați de procurori.
