Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, a acuzat Comisia Europeană că foloseşte standarde duble prin modul diferit în care tratează statele membre, reacţie survenită după ce Bruxelles-ul a respins argumentele prin care executivul de la Varşovia îşi susţine reformele în justiţie.
'Nimic nu face mai mult rău ideii de integrare europeană decât actuala inegalitate a statelor ei membre în faţa legii, folosirea standardelor duble şi abdicarea Comisiei Europene de la rolul ei de gardian obiectiv al tratatelor pentru a se transforma într-un instrument aflat în mâinile unor state', a declarat ministrul Jacek Czaputowicz într-un discurs susţinut în parlamentul de la Varşovia.
El a acuzat de asemenea instituţiile europene că ignoră preocupările alegătorilor din statele membre ale UE şi că astfel sunt alimentate sentimentele eurosceptice în rândul populaţiei. 'Deficitul de democraţie în Uniunea Europeană nu este o figură de stil, este o realitate cu consecinţe politice profunde', a estimat şeful diplomaţiei poloneze.
'Valul în creştere al opoziţiei faţă de integrarea pe continentul european nu este cauza slăbirii democraţiei în UE, ci un rezultat al ei', a menţionat în continuare Jacek Czaputowicz, insistând că Polonia doreşte o 'Uniune Europeană puternică'.
Dar, pe de altă parte, el a exprimat temerile ţării sale că o integrare europeană sporită riscă să diminueze rolul SUA în apărarea Europei.
Discursul său survine în contextul adâncirii divergenţelor dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema situaţiei statului de drept în Polonia. După o serie de reforme în sistemul judiciar, Comisia Europeană a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE şi a dat atunci Poloniei un termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept, executivul comunitar considerând aceste reforme o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive deţinute de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS). În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
Răspunsul formal al Poloniei a venit pe 8 martie într-o 'carte albă' de aproape o sută de pagini, în care guvernul de la Varşovia susţine că reformele ce fac obiectul criticilor sunt necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar, nereformat de la căderea comunismului, şi că în elaborarea lor s-a avut în vedere ca magistraţii 'să se bucure de garanţii foarte puternice' de independenţă, insistând asupra faptului că respectivele reforme îşi regăsesc un corespondent inclusiv în sistemele judiciare ale unor state vest-europene.
Comisia Europeană nu a fost mulţumită de acest răspuns, dar Polonia şi-a menţinut poziţia şi în reacţiile date până la expirarea acelui termen de trei luni, dând de înţeles că nu doreşte să schimbe nimic în deciziile deja luate.
În perioada următoare, executivul comunitar ar putea cere statelor membre ale UE să 'constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă' a statului de drept în Polonia. Pentru acest pas va fi nevoie de votul a 22 din cele 27 de state (fără Polonia). Eventuale sancţiuni, precum suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, nu vor putea interveni decât într-o fază ulterioară a procedurii şi cu condiţia unui vot unanim al celor 27, Ungaria anunţând deja că se va opune.
Recomandările noastre
