Apropierea alegerilor stimulează partidele să lanseze proiecte generoase pentru reprezentanţii Bisericii Ortodoxe.
Principalele partide politice - PNL, PSD şi PDL - se întrec în propuneri legislative menite să câştige sprijinul Bisericii Ortodoxe. Conştienţi că Biserica se bucură de o cotă de încredere ridicată în ochii alegătorilor şi că preoţii ar putea fi agenţi electorali extrem de eficienţi, liderii politici încearcă să profite. Liberalii s-au „specializat“ în retrocedarea pădurilor, PSD-iştii sunt preocupaţi de salariile preoţilor, iar PDL-iştii de reprezentarea preoţilor în parlament. PNL vrea să dea pădurile înapoi
Un grup de parlamentari liberali au depus la Senat un proiect de lege pe baza căruia mănăstirile şi-ar putea recăpăta pădurile deţinute înainte de instaurarea regimului comunist. Baza de la care se vor face restituirile va fi o lege din 20 martie 1937 privind înzestrarea mănăstirilor cu întinderi de păduri. În urma legii respective, mănăstirile din România au primit în total 20.000 de hectare de păduri, „în deplină şi perpetuă folosinţă“. În cazul în care suprafeţele respective au fost atribuite deja, mănăstirile primesc păduri pe alte amplasamente, cu posibilitatea comasării terenurilor.
Iniţiatorii legii spun că ar fi animaţi de dorinţa îmbunătăţirii legislaţiei în vigoare (Legea 1/2000). Aceasta prevede o limită de 30 de hectare de pădure, care poate fi retrocedată efectiv unui lăcaş de cult. Pentru suprafeţele care depăşesc limita de 30 de hectare, legislaţia în vigoare prevede o procedură greoaie, care vizează reconstituirea dreptului de proprietate „în forma şi structura de proprietate existentă la momentul naţionalizării terenurilor“.
Unul dintre iniţiatorii legii, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu, susţine că prevederea respectivă este „inaplicabilă“ şi până acum nu a produs niciun fel de efecte.
PSD, preocupat de subvenţionarea preoţilor
Şi PSD-iştii au devenit preocupaţi de bunăstarea Bisericii. Un grup de 16 parlamentari social-democraţi, în frunte cu Viorel Hrebenciuc, au depus un proiect de lege, care prevede subvenţionarea salariilor preoţilor. Ei au cerut ca statul să acorde pentru preoţi o subvenţie echivalentă cu două salarii brute pe economie. Diferenţa dintre salariul lunar al preotului şi această subvenţie se suportă din fondurile proprii ale parohiei.
Hrebenciuc şi colegii săi au calculat că aplicarea acestui proiect pentru 16.000 de preoţi din România ar costa 160 milioane de lei, că „nu este foarte mare“ şi poate fi suportat de bugetul de stat. Guvernul Tăriceanu a respins, deocamdată, pretenţia PSD, invocând faptul că a dat propria lege în acest sens, pe baza căreia 30% din preoţii din România beneficază de subvenţii, în funcţie de o serie de criterii stabilite de executiv. OPŢIUNE PDL
Observatori ai Patriarhiei în parlament PDL încearcă, de asemenea, să intre în graţiile Bisericii. Vârful de lance al democrat-liberalilor este vicepreşedintele Ioan Oltean. El a depus un proiect de lege privind reprezentarea permanentă a cultelor religioase la lucrările parlamentului. Potrivit acestui proiect, reprezentanţii Patriarhiei, dar şi cei ai cultelor religioase au dreptul de a participa în plen şi la comisii „unde se dezbat proiecte de acte normative referitoare la viaţa religioasă, activitatea cultelor, educaţie şi învăţământ confesional, asistenţă socială şi patrimoniu naţional“.
În plus, reprezentanţii Patriarhiei pot participa la lucrările comisiilor „indiferent de caracterul public sau secret al şedinţelor“. O asemenea prevedere ridică semne de întrebare în condiţiile în care, în general, la parlament nu lucrează cu uşile închise decât comisii precum cea pentru controlul SRI sau pentru apărare, care, teoretic, nu au nicio legătură cu domeniile pentru care sunt invitate feţele bisericeşti. Patriarhia ar urma să desemneze doi delegaţi permanenţi la Senat şi doi la Cameră.
Recomandările noastre
