Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu cea Română, nemulţumită de faptul că la Ierihon s-a construit un aşezământ românesc anticanonic.
Decizia luată ieri de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului "în unanimitate şi cu părere de rău" a fost motivată, într-un comunicat oficial publicat pe site-ul instituţiei prin încălcarea Sinoadelor Ecumenice şi Locale de către Patriarhia Română, care "a construit în ultimul deceniu Biserica Aşezământului românesc fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub omoforul căreia se află bisericile ortodoxe din Ţara Sfântă".
Consecinţa imediată va fi aceea că PF Daniel nu va mai fi pomenit în bisericile ce se află în jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ierusalimului şi caterisirea lui Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei Române la Ierusalim, după cum se precizează în comunicat. Gestul surprinzător, o spun deschis chiar decidenţii, are menirea de a preîntâmpina „transformarea jurisdicţiei Ierusalimului într-un «câmp deschis» pentru ca orice altă Biserică locală să-şi clădească biserici”.
Eşecul emisarului PF Daniel
Anterior acestei decizii, pe 15 aprilie, s-a încercat o reconciliere. Patriarhul Ierusalimului, Theofil III, i-a trimis o scrisoare Patriarhului Daniel în care cerea clarificarea situaţiei, după care acesta din urmă şi-a trimis în Israel un emisar.
Cu privire la poziţia Patriarhiei, exprimată prin intermediul vicarului patriarhal Ciprian Câmpineanul, cele două părţi au variante diferite. „PS Ciprian n-a căutat, nici n-a dorit o soluţionare canonică a problemei şi păstrarea unităţii în Hristos, ci doar argumente slabe şi inutile” în favoarea situaţiei existente.
Astfel, se spune din nou, „Sfântul Sinod s-a văzut silit cu durere”, susţine Patriarhia Ierusalimului care crede că prin decizia de ieri se „restabilesc rânduielile bisericeşti”. În optica Patriarhiei Române însă, pe 15 aprilie, „s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon”.
Pe ordinea de zi a Sinodului BOR
Precizarea a fost făcută într-un comunicat prin care partea română „constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală” şi prin care se anunţă că problema va fi abordată şi de Sfântul Sinod al BOR, în şedinţa de săptămâna viitoare.
EVZ nu a reuşit să-i contacteze nici pe PS Ciprian Câmpineanul, nici pe Ieronim Creţu (foto), care din 2009 este şi el vicar patriarhal cu titulatura de Sinaitul. Construcţia Aşezământului românesc de la Ierihon a început în 1999, pe un teren primit prin donaţie de Patriarhia Română înainte de 1990 de la un român stabilit în zonă, la care s-au adăugat ulterior şi altele, suprafaţa totală fiind acum de circa 3000 de metri pătraţi.
Pe lângă biserica propriu-zisă, pictată în stil bizantin, Patriarhia a mai construit în jur clădiri de trei etaje în care există 50 de camere pentru pelerini. Ierihonul e situat la 40 de km nord-est de Ierusalim şi reprezintă o ”enclavă” palestiniană pe teritoritoriul Israelului.
Recomandările noastre
