Denia din Joia Mare. Cele 12 Evanghelii. Sursa foto: Freepik.com
Din cuprinsul articolului
Paștele este o sărbătoare importantă pentru creștinii din întreaga lume, comemorând învierea lui Iisus Hristos, eveniment central al Bisericii Creștine.
Semnificația religioasă a Paștelui
Credincioșii consideră acest eveniment drept împlinirea unei profeții biblice, în care un mesia se ridică din morți, oferind viață veșnică celor care cred în el. Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus cu discipolii săi înainte de răstignire, este un eveniment semnificativ.
În timpul acestei cine, Iisus a transformat pâinea și vinul în simboluri ale corpului său, cerându-le discipolilor să răspândească învățăturile sale.
Evangheliile relatează că Iisus a fost răstignit a doua zi, într-o vineri, pe Golgota, și a înviat după trei zile din mormânt, în timpul pregătirilor pentru Paște. Hristos este considerat Noua Pască, iar sărbătoarea învierii sale a devenit prima sărbătoare creștină.
Tradiții, simboluri și origini păgâne
De-a lungul timpului, Paștele a integrat elemente din sărbătorile păgâne de primăvară, cum ar fi iepurașul, simbol popular al primăverii care aduce ouă, simbolizând viața nouă. Se presupune că această tradiție își are originea în Germania. Numele Paștelui ar putea proveni din cuvântul germanic „Eostre”, numele zeiței primăverii, în onoarea căreia se aduceau ofrande.
În secolul al VIII-lea, anglo-saxonii au adoptat acest nume pentru a desemna sărbătoarea învierii lui Hristos. Iepurașii, simboluri ale renașterii și fertilității, au fost asociați cu depunerea ouălor. „În mitologia germanică, Eostre a transformat o pasăre rănită într-un iepure, iar acesta, drept recunoștință, depunea ouă.”
În tradiția ortodoxă, ouăle sunt vopsite în roșu pentru a simboliza sângele lui Iisus. Paștele păstrează spiritul renașterii, fie că este celebrat ca o sărbătoare religioasă sau ca un prilej pentru a sărbători venirea primăverii.
Dreamstime.com
Calculul datei Paștelui și evoluția sărbătorii
Data Paștelui variază anual, fiind celebrat în prima duminică după Luna Plină care urmează echinocțiului de primăvară. Această variație este cauzată de utilizarea calendarului gregorian de către bisericile occidentale și a calendarului iulian de către bisericile orientale. Împăratul Constantin, primul împărat roman convertit la creștinism, a convocat Conciliul de la Niceea în anul 325 e.n. pentru a stabili data Paștelui. „S-a decis ca învierea lui Hristos să fie celebrată separat de festivalurile altor religii.”
Oul, simbol al vieții noi, este unul dintre simbolurile asociate cu Paștele. Ouăle erau interzise în timpul Postului, perioada de 40 de zile de dinaintea Paștelui, și erau fierte pentru conservare. „De Paște, ouăle reveneau în meniu și erau adesea pictate în culori vii.”
Roșul simboliza sângele lui Hristos, iar în regiunile germanice, ouăle erau vopsite în verde și atârnate în copaci. În Anglia, erau fierte cu ceapă pentru a obține o nuanță aurie. „Se spune că Martin Luther organiza vânători de ouă pentru a ilustra învierea lui Hristos.” Multe limbi europene folosesc o formă a numelui latin pentru Paște – Pascha – derivat din ebraicul Pesach, scrie incredibilia.
