Politica
Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise până la Paște. Ce alte produse ar putea dispărea de pe piață
Coroane din plastic la mormânt. Sursa foto: info1
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova ar putea renunța la mai multe produse din plastic folosite frecvent în viața de zi cu zi. Coroanele funerare, pungile de cumpărături, farfuriile și tacâmurile de unică folosință ar putea fi interzise până la sfârșitul anului 2026. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că până la următorul Paște problema coroanelor din plastic ar putea fi deja soluționată. În același timp, paharele pentru cafea și caserolele din plastic ar urma să aibă un preț afișat separat, iar cumpărătorii ar putea achita o garanție de cel puțin doi lei pentru ambalajele incluse în sistemul de returnare.
Schimbările sunt prevăzute într-un proiect de modificare a Legii privind deșeurile, elaborat de Ministerul Mediului. Documentul propune reguli noi pentru colectarea selectivă, reciclarea hainelor uzate și reducerea risipei alimentare. Sunt prevăzute și obligații suplimentare pentru producători, importatori și comercianți.
Proiectul se află în etapa consultărilor publice și urmărește armonizarea legislației naționale cu normele Uniunii Europene. Dacă va fi adoptat, acesta va schimba atât modul în care sunt comercializate anumite produse, cât și felul în care cetățenii și companiile gestionează deșeurile.
O parte dintre măsuri ar urma să fie aplicate începând cu anul 2028, cu obiective etapizate până în 2031. Alte prevederi au termene diferite sau vor necesita aprobarea unor reguli suplimentare.
Sursa foto: Captură video
Coroanele funerare din plastic ar putea dispărea din cimitire până la Paște
Printre produsele vizate de interdicție se numără coroanele și ornamentele funerare din plastic. Acestea ar urma să fie retrase de pe piață alături de pungile de transport din plastic, farfuriile, tacâmurile, paiele și agitatoarele de unică folosință. Lista include și anumite recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat.
Autoritățile își propun să introducă aceste interdicții până la sfârșitul anului 2026.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că proiectul a fost elaborat și urmează să fie prezentat Guvernului, după care va ajunge în Parlament pentru examinare și adoptare.
„Pungile, coroanele din plastic, alte obiecte din plastic care sunt utilizate des, cum ar fi tacâmurile și multe altele, vor fi interzise. Deci acest proiect de lege deja este elaborat, urmează, probabil, chiar în termen foarte scurt, să mergem în Guvern, după care în Parlament, să fie votat”, a declarat Gheorghe Hajder pe 5 noiembrie.
Potrivit estimărilor prezentate în nota de fundamentare, în Republica Moldova sunt utilizate anual aproape 300.000 de coroane și ornamente funerare din plastic. Peste 25.000 dintre acestea ajung în cimitirele din Chișinău.
Reciclarea lor este dificilă, deoarece sunt fabricate dintr-un amestec de materiale. Pe lângă plastic, acestea conțin textile sintetice și sârmă, ceea ce complică procesul de separare și valorificare.
Ministrul Mediului susține că aceste produse contribuie la acumularea unor cantități mari de deșeuri în cimitire și la depozitele de gunoi.
„Eu am mers chiar și la anumite gunoiști, vedeam că o mare parte din gunoiște era acoperită de aceste coroane din plastic și asta este regretabil, dar ne-am mișcat pe această dimensiune și cred că, până la următorul Paște, nu vom mai avea această problemă”, a afirmat Gheorghe Hajder.
Hârtia, plasticul, sticla și resturile alimentare vor fi colectate separat
Proiectul introduce reguli mai stricte pentru colectarea separată a deșeurilor. Acestea vizează hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și deșeurile biodegradabile, inclusiv resturile alimentare și vegetale.
Autoritățile publice locale și operatorii de salubrizare vor trebui să dezvolte infrastructura necesară pentru colectarea separată. Scopul este ca materialele care pot fi reciclate să nu mai ajungă amestecate cu deșeurile menajere.
Documentul propune și introducerea unor instrumente economice pentru a încuraja reducerea cantității de gunoi. Printre acestea se numără „scheme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată”.
O asemenea măsură ar putea permite diferențierea tarifelor pentru serviciile de salubrizare în funcție de volumul deșeurilor produse. Astfel, gospodăriile care generează mai puțin gunoi ar putea beneficia de costuri diferite față de cele care produc cantități mai mari.
Deșeuri de plastic. Sursă foto: Unsplash
Magazinele și restaurantele vor trebui să reducă risipa alimentară
Un alt obiectiv al proiectului este diminuarea cantităților de alimente aruncate. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova își propune să reducă risipa alimentară cu cel puțin 10% în procesele de producție și prelucrare.
Pentru comerț, restaurante și gospodării, ținta este mai mare. Cantitatea de deșeuri alimentare generată pe cap de locuitor ar urma să scadă cu cel puțin 30%, comparativ cu media înregistrată în perioada 2025–2026.
Pentru anumite companii din sectorul alimentar vor fi introduse și obligații privind propunerea unor acorduri de donație pentru produsele nevândute, dar care sunt încă sigure pentru consum.
Proiectul încurajează redistribuirea alimentelor către persoanele care au nevoie de ele și stabilește că hrana destinată consumului uman trebuie să aibă prioritate față de utilizarea acesteia ca hrană pentru animale.
„Încurajarea donării alimentelor și a altor forme de redistribuire pentru consum uman, acordând prioritate consumului uman față de utilizarea alimentelor ca hrană pentru animale” este una dintre măsurile incluse în document.
Deșeurile din construcții și materialele cu azbest vor fi gestionate mai strict
Reguli suplimentare vor fi aplicate și în cazul lucrărilor de construcție, renovare și demolare. Persoanele fizice și companiile vor trebui să respecte cerințe mai stricte privind separarea și gestionarea materialelor rezultate.
Proiectul acordă o atenție specială deșeurilor care conțin azbest. Acest material a fost utilizat în trecut la fabricarea unor produse de construcție, inclusiv pentru acoperișurile clădirilor.
Înainte de începerea anumitor lucrări, va trebui verificată prezența materialelor care conțin azbest. Deșeurile rezultate vor fi gestionate în condiții speciale și predate operatorilor autorizați.
Totodată, persoanele care abandonează ilegal deșeuri vor trebui să achite costurile pentru colectarea și gestionarea acestora. Acestea vor suporta și cheltuielile necesare pentru repararea prejudiciilor provocate mediului.
Achitarea acestor costuri nu îi va scuti pe cei vinovați de sancțiunile prevăzute de legislație.
Recomandările noastre
