Pandemia nu a influențat veniturile și cheltuielile partidelor politice în anul electoral 2020. În ciuda condițiilor speciale de desfășurare și a restricțiilor impuse, veniturile acestor partide au crescut considerabil, la fel ca și cheltuielile de campanie, conform unui raport al Expert Forum, intitulat Finanțarea partidelor politice în 2020: transparență și nereguli”.

Conform datelor din rapoartele depuse de partide, veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenții, cei mai mulți bani din istoria finanțării politice publice din România. Sumele pentru finanțare au fost majorate, conform raportului, raportat la valorile prevăzute inițial în buget, de 181 milioane de lei.

„Se observă mai ales în cazul partidelor mari, cu șanse să intre în parlament sau să ajungă în coaliția de guvernare, o creștere a cotizațiilor, donațiilor sau împrumuturilor. Și costurile pentru campaniile electorale au crescut semnificativ”, se arată în document.

Conform concluziilor publicate, doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data apariției acestui raport, dintr-un total de 189 de formațiuni raportate la finalul anului 2020.

„Calitatea datelor nu este uniformă, iar formatul rapoartelor de venituri și cheltuieli (anexa 16) diferă de la un partid la altul. Deși în ultimii ani datele au început să fie publicate în format editabil, disciplina unor partide și mecanismele de colectare de date pot fi semnificativ îmbunătățite.

Inexactitățile din situațiile prezentate de partide

Fiecare partid pare a interpreta diferit ce înseamnă raport detaliat (la fel de întâmplă și pentru campania electorală), chiar dacă ar trebui să publice detaliat fiecare sumă primită și fiecare cheltuială realizată. Mai mult, nu este clar dacă rapoartele trebuie să includă (și includ) și cheltuielile din campanie sau doar cele ale partidului, având în vedere formularea din lege, precum și faptul că pentru campanii se întocmesc rapoarte specifice.

Structura diferită a rapoartelor face dificil pentru un observator să urmărească în paralel finanțarea campaniei și cea curentă, întrucât informațiile nu sunt marcate diferențiat decât în unele rapoarte (campanie, subvenții etc)”, se mai arată în raportul Expert Forum.

Conform sursei citate, doar PNL, PMP și AUR au publicat date detaliate, conform reglementărilor din Normele de aplicare ale Legii 334/2006 privind anexa 16. PSD a publicat o formă centralizată a Raportului de Venituri și Cheltuieli, care include doar sumele generale pe județe pentru cotizații, donații, subvenții și alte venituri (art 16).

Transparența cheltuielilor a crescut

Raportul arată că numărul celor care își plătesc cotizațiile la partide, conform statutelor, este doarte mic raportat la numărul de membri. Ca regulă, partidele pot solicita sume diferite, în funcție de poziția sau ocupația membrului. Partidele nu sunt eficiente în a colecta aceste fonduri, întrucât numărul persoanelor care au plătit este relativ redus.

La PNL am identificat aproape 12.000 de cotizanți, la AUR 1.077, iar la PMP 2.570 de persoane. Reamintim că partidele nu publică numărul de membri.

Transparența sumelor cheltuite din subvenții a crescut deoarece AEP a solicitat partidelor, începând cu anul 2021, să publice categoriile de fonduri pe care cheltuie banii. În rapoartele anuale de venituri și cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii. Singura excepție este raportul PNL care a marcat specific la nivel central sursa de proveniență a banilor.

Datele ne arată că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenții, din care aproape 60% pe publicitate.

De la cine au venit donațiile în bani

Raportul a prezentat profilul celor care au ajutat partidele cu fonduri din donații. Este vorba despre consilieri parlamentar, proprietari de firme, jurnaliști, angajați ai companiilor municipale din București consilieri în instituții publice, membri în consilii de administrație.

Analiza numelor donatorilor care au acordat împrumuturi semnificative arată că în unele cazuri există neconcordanțe între venituri și sumele direcționate la partid.

Raportul a identificat persoane care câștigă anual chiar și de zece ori mai puțin decât au direcționat la partid. Aceasta chiar și în condițiile în care banii se pot recupera din rambursări. Or, persoanele care împrumută sau donează la partid tot ar trebui să dețină resursele pentru a direcționa banii.

Astfel de situații au fost întâlnite în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat PSD, Pro România, AUR sau PNL. La Pro România cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 și 3 decembrie, cu doar câteva zile 2 zile înaintea finalizării campaniei electorale.

 Concluziile raportului

Raportul atrage atenția că legislația în acest domeniu, finanțarea partidelor politice, trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare și pentru a se consolida acela aspecte care nu sunt reglementate. Sunt mai multe recomandări GRECO și ODIHR care nu au fost puse în aplicare pe acest subiect.

Legislația actuală nu face referire la participarea terților la finanțarea partidului politic sau campaniilor electorale. AEP trebuie să își consolideze capacitatea de monitorizare și control atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campania electorală, se arată în raport.

Raportul Expert Forum.