S-au împlinit 150 de ani de la moartea, la Iași, a lui Gheorghe Asachi (12 noiembrie 1869, la 81 de ani), prilej pentru o readucere la lumina zilei de astăzi a distinsului cărturar român.
Moldovean cu origini paterne armene (preotul cărturar Lazăr Asachievici) a fost un om prins între două epoci; un italienizant prin formație (cu bune studii la Roma), și un amestec indecis de conservator și reformist - în atitudine (antipașoptist, apoi unionist ș.a.m.d.). Îi datorăm destule. Între altele, păstrarea manuscrisului Țiganiadei pe care l-a achiziționat de la fiica lui Budai și l-a publicat în revista sa, Albina românească - prima revistă culturală din Moldova (Albina... a găzduit texte dintre cele mai interesante, inclusiv de orientalistică - Johann Martin Honigberger a fost, de ex. consemnat în paginile ei) - amintește criticul literar Paul Cernat într-un crochiu închinat omului de cultură.
A înființat prima școală de fete din Moldova
A scris multe (poeme lirice neoclasice, fabule, nuvele istorice cu o posteritate care le depășește mult nivelul, piese de teatru, librete, traduceri, mai puțin romane), în general fără strălucire, dar onorabile în condițiile date - mai apreciază Cernat. „Pasionat de pictură, a introdus învățămîntul artistic în școlile moldovenești; reformator școlar în multiple domenii, cu preocupări de „uomo universale”, a organizat primele reprezentații teatrale în limba română, a inaugurat învățămîntul filarmonic în Iași, a sprijinit învățămîntul matematic și topografic și s-a numărat printre întemeietorii Academiei Mihăilene”, continuă criticul literar Paul Cernat.
Și-a mitizat liric amorul juvenil
Mai mult! „Gheorghe Asachi a înființat prima școală de fete din Moldova și mai multe școli pentru populația evreiască și armeană. La tipografia «Albina» a tipărit zeci de traduceri și manuale. A fost și unul dintre pionierii istoriei noastre literare. Studios al Antichității, a pus umărul la constituirea «mitului» cu Traian și Dochia”, tușează Paul Cernat.
Și câteva amănunte mai puțin cunoscute: „Asachi și-a mitizat liric, după puteri, și amorul juvenil cu italianca Bianca Milesi (în ciclul liric petrarchizant al «Leucaidelor»). Un fiu al său, Dimitrie, a fost unul dintre fondatorii topometristicii autohtone, iar una dintre fiice, Hermiona, a fost una dintre primele noastre traducătoare și a doua soție a istoricului Edgar Quinet. Cel mai bun text literar al lui Gheorghe Asachi rămîne elegia în proză Meditația unui îmbătrînit poet. O figură-cheie a «iluminismului» nostru tîrziu”.
Recomandările noastre
