Sursa noastră susţine că parastatul pentru familia Ceauşescu ar fi deja o tradiţie în această perioadă a anului la Roşia Montană, însă nu este clar de unde izvorăşte iubirea post-mortem pentru dictatorul comunist a celor din localitatea aurului.

O explicaţie ar putea fi găsită în legenda, care circulă de ceva ani pe internet, că Nicolae Ceauşescu ar fi blocat în ultimul moment exploatarea de către FMI a aurului de la Roşia Montană.

În 1982, România atingea vârful de plată al datoriei de 11 miliarde USD către FMI şi avea nevoie de lichidităţi pentru a nu intra în incapacitate de plată. Conform contractului semnat cu FMI, incapacitatea de plată presupunea cedarea aurului din Apuseni, cu care România garantase împrumuturile.

Institutul de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” aduce la cunoştinţa lui Ceauşescu că în Apuseni, pe lângă aur se află şi alte comori extrem de importante. Aflând acestea, Ceauşescu ia o decizie care uimeşte Planeta. În loc să permită FMI-ului începerea exploatării din Apuseni şi de la Roşia Montană, Ceauşescu plăteşte până în 1985 întreg debitul de 11 miliarde USD. Eforturile întregii ţări au fost imense.

Majoritatea produselor alimentare luau calea exportului , energia electrică era direcţionată 99% spre producţia industrială, limitând astfel în multe cazuri accesul populaţiei la iluminatul casnic.  Efortul imens făcut de popor în acele vremuri viza indirect salvarea zăcămintelor din Munţii Apuseni, zăcaminte girate FMI-ului. Plătirea datoriilor înainte de termen a înfuriat rău FMI-ul astfel că am fost penalizaţi aspru prin aproape triplarea dobânzii de drept. Exact precum un cămătar fără scrupule FMI-ul a mai luat un rând de piele de pe noi, dându-ne un nou termen pentru luna martie 1989”, este legenda care circulă pe site-urile care încearcă să-l spele pe Ceauşescu de păcate la fel ca şi localnicii din Roşia Montană care îi fac parastase.