Cu ocazia celei de a cincea comemorări a atacului de la Bataclan, preşedinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen se arată determinată să construiască o Europă care protejează.

Totuşi, cu ocazia întâlnirii la vârf a celor 27 de miniştri de Interne ai Bătrânului Continent, ieri, în videoconferinţă, războiul împotriva terorismului este dezavantajat. Nu se regăseşte cadrul în jurul căruia preşedintele francez a conceput un plan împreună cu cancelarul austriac Sebastian Kurz.

Din documentul UE  dispare referirea la Islam

Se vorbeşte generic de „lupta împotriva extremismului”. Dar văzând că ieri au fost date peste cap propunerile pe care şefii de stat şi de guvern le vor discuta pe 10 şi 11 decembrie, observăm că a învins linia precaută, ca să nu spunem aproape fricoasă şi obedientă.

Frau Merkel îndulceşte linia dură Macron-Kurz, în documentul cărora cuvântul Islam apare  de 15 ori. În documentul UE s-a scriss: „lupta împotriva terorismului nu e direcţionată împotriva credinţelor religioase sau politice, ci împotriva extremismului fanatic şi violent”

În acest fel, Franţa e nevoită să-şi amintească de victimele din 2015 fără să se fi schimbat cine ştie ce: 130 de morţi la Bataclan şi în alte locuri au bulversat atunci Franţa şi UE cu noi atacuri la Nissa şi Viena.

Avem parte de un Bătrân Continent solidar doar în cuvinte, care se cam codeşte să însoţească Franţa şi Austria în lupta comună împotriva islamului politic

Ambele naţiuni lovite recent de atacuri islamiste, consideră în fapt mesajul religios distorsionat, ca principal responsabil al acţiunilor teroriste din inima Europei. Franţa cerea UE să dea un nume clar  duşmanului cum a făcut Parisul ieri. Chiar şi în liturghia comemorărilor dar şi pe jerbele din locurile lovite, guvernul răspunde cu prevederi ad hoc  împotriva asociaţiilor islamice, a predicatorilor urii din moschei şi ameninţărilor online cu moartea.

UE răspunde cererilor Parisului propunând întărirea mandatului operativ al Europol, oficiul european de poliţie: mai precis finanţări directe. „Trebuie să cunoaştem cine intră şi cine iese din graniţele noastre”, sintetizează ministrul german de Interne , Horst Seehofer.

Germania se bazează încă pe vechile scheme de „prevenţie”, cu Europolul care estimează că 22% din cine intră în spaţiul Schengen  nu este înregistrat. „Există loc de mai bine” privind controalele la frontierele terestre şi maritime, admite comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.

Dar limitarea la „îmbunătăţirea schimbului de informaţi şi date” despre ceeea ce constituie o ameninţare, fiind atenţi la fenomenul de radicalizare online şi offline, pare puţin decisiv. În decembrie se va interveni la conţinuturile care vehiculează ura. Adică în loc să se combată autorii mesajelor islamiste, scrie Il giornale.