Cele patru precepte fundamentale care stau la baza “paşaportului de oltean”:

1. În spaţiul Olteniei nu se spun bancuri cu olteni, se interpretează;

2. Orice lucru lăsat nepăzit aparţine de drept celui care l-a văzut primul;

3. Este interzisă circulaţia căruţelor cu câinii legaţi în faţă;

4. Femeile merg obligatoriu la un pas în spatele bărbaţilor şi nu vorbesc neîntrebate decât atunci când sunt singure.

Cea de-a XIV-a ediţie a festivalului naţional de umor şi caricatură “Oltenii şi Restu’ Lumii”, care se desfăşoară la Slatina, a debutat pe 16 octombrie, cu închiderea graniţelor pe întreg spaţiul Olteniei. Singurul document în baza căruia este permis accesul în teritoriul menţionat, până în data de 19 octombrie, îl reprezintă “Paşaportul de oltean”, document special eliberat de juveţi. Potrivit acestuia, spaţiul Olteniei cuprinde acei locuitori (numiţi “juveţi”, n.r.) ce provin din judeţele Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.


Flinte, paporniţe şi praz

Graniţele au fost închise la orele 13.30, inaugurarea “noii ordini” având loc la Podul de peste râul Olt, amplasat la intrarea în Slatina, pe DN 65 – E 574. O trupă de căluşari a fost poziţionat chiar la intrarea pe pod, iar căpitanul juveţilor, Visi Ghencea, înarmat cu o flintă, a împărţit în stânga şi-n dreapta noile paşapoarte, astfel încât nicio persoană străină de teritoriul Olteniei să nu poată intra fără “docomentul” anterior menţionat, care ţine loc şi de viză de intrare. Sute de maşini au format o coadă de peste doi kilometri după ce şoferii au fost nevoiţi să stea la coada de la capătul podului. În ciuda acestui fapt, şoferii s-au lăsat supuşi “supliciului” stabilit de juveţi. Toţi “străinii” de spaţiul Olteniei au primit din paporniţe special pregătite câte un blid cu mămăliguţă caldă, o porţie de pastramă proaspăt friptă, o cană cu vin şi un praz din producţia anului curent.

Invitaţii speciali nu au scăpat de acest tratament, respective maestrul Ştefan Popa Popa’s, Geo Saizescu sau actriţa Maia Morgenstern, care au descins din caleşti frumos împodobite. În plus, ca o dovadă a statutului special pe care îl deţin, aceştia au avut privilegiul de a li se face o primire demnă de un preşedinte de stat: fanfara oraşului a interpretat imnul de stat, iar o gardă alcătuită din căluşari a prezentat onorul ca la carte.


“Foncţii” de invidiat

Imediat după instaurarea vămii la podul de peste râul Olt, lumea s-a mutat în centrul Slatinei, la “Fântâna Speranţei”, pentru deschiderea butoiului cu vin şi glume la mustăria “La Căţaua leşinată”. Slătinenii au luat cu asalt grătarele pe care sfârâiau mititeii şi hălci immense de pastramă. Pe scena amenajată la doi paşi de birt se vor desfăşura concerte de muzică populară până duminică. Tot ieri a fost inaugurat şi Târgul meşterilor populari, mutat de pe tradiţionalul loc Aleea Independenţei, pe bulevardul A.I. Cuza din cauza lucrărilor de modernizare a centrului urbei.

Unul dintre cele mai aşteptate momente a constat în distribuirea de ecusoane cu “foncţii” şi (i)responsabilităţi pentru trecători şi oficiali totodată, împărţore care s-a făcut după principiul “Fie omul cât de prost, mintea vine după post”. Participanţii s-au amuzat teribil după ce s-au văzut “unşi” cu tot felul de ranguri – Jigodia festivalului, Junghiul festivalului, Inutilul festivalul, Fraierul festivalului, Gloaba festivalului, Demnitar Demis, Dezorganizatorul festivalului, Informatorul festivalului, Prostul Festivalului, Băgător de Seamă, Barosanul festivalului ş.a.m.d.

Spectacole pe bandă rulantă

Printre alte manifestări ce vor fi găzduite în cadrul festivalului de la Slatina până în ziua închiderii  se mai numără vernisajul internaţional de caricatură Ştefan Popa Popa’s şi a expoziţiei de caricatură Cătălin Mihalache şi Gogu Neagoe de la Bibiolteca “Ion Minulescu”, concerte în aer liber cu muzică de petrecere susţinute de tarafuri din judeţ. Programul manifestărilor mai cuprinde un turneu al umoriştilor, unde aproape o sută de participanţi se vor întrece în epigrame, fabule, proză umoristică şi caricatură. În fiecare zi a festivalului vor avea loc concerte de muzică lăutărească susţinute de tarafuri de lăutari din judeţ, care se vor desfăşura în centrul urbei, la “Fântâna Speranţei”.