Ocuparea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea reprezintă o problemă și pentru România din cauza riscurilor pe care le implică și a consecințelor economice și ecologice. Un conflict poate izbucni oricând la granița dintre Ucraina și Rusia, susțin experții internaționali.

Este opinia mai multor experți și oficiali ucrainieni, în contextul summitului Platformei Crimeea, care este programat să se desfăşoare la Kiev,în Ucraina, pe 23 august. Potrivit acestora, toate țările din regiunea Mării Negre, inclusiv România sunt afectate de actul de agresiune al Rusiei.

„Crimeea nu este doar problema Ucrainei. Este problema întregii regiuni a Mării Negre, în privinţa securităţii, libertăţii de navigare şi a consecinţelor economice şi ecologice. România este partenerul nostru în a aborda ameninţările de securitate determinate de militarizarea Crimeii (n.r. - de către Rusia)”, a declarat Petro Beşta, şeful Direcţiei Politice din cadrul Ministerului de Externe din Ucraina, la o întâlnire care a avut loc la Kiev în această săptămână cu un grup de jurnalişti români.

El a precizat că Ucraina își dorește să dezvolte parteneriatul cu România pentru a contracare diferitele forme ale agresiunii rusești. Petro Beșta este responsabil din partea Ministerului de Externe de la Kiev de summitul la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea. Acesta se dorește un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina.

„În acest moment, avem sprijin de la fiecare stat vecin, de la fiecare partener-cheie din regiune. Aproape toţi partenerii vor fi reprezentaţi la acest summit şi în activităţile ulterioare ale Platformei Crimeea. Ne aşteptăm ca guvernul român să ia parte la summit la cel mai înalt nivel”, a afirmat Petro Beşta.

Reizbucnirea unui conflict la graința Ucrainei e posibilă

Petro Beșta a mai atras atenţia că oricând există riscul reizbucnirii unui conflict la graniţa Ucrainei cu Rusia, deoarece tendința Moscovei este de a dezvolta capacitățile militare de la granița cu Ucraina. Astfel, o agresiune din partea Moscovei se poate produce oricând.

„Vedem o tendinţă pe termen lung de dezvoltare militară din partea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina, în Crimeea, în frontiera administrativă de pe mare, dar şi pe flancul de nord, la graniţa Rusiei cu state membre ale NATO. Este o tendinţă clară că Rusia creează noi posturi şi capabilităţi militare în jurul acestui perimetru. Iar asta amplifică riscul escaladării în orice moment.

Prin escaladarea militară, Rusia încearcă să obţină unele obiective politice, cum ar fi să pună presiune asupra Ucrainei în privinţa negocierilor în legătură cu Donbas sau să influenţeze dinamica politicii interne din Ucraina, prin amestecul în alegeri, şi să submineze stabilitatea în Ucraina”, a declarat oficialul MAE din Ucraina.

Rusia devine tot mai provocatoare

În opinia Evgheniei Gaber, expertă în securitate şi consilieră de politică externă a premierului Ucrainei, fiecare parte din Marea Neagră este acum folosită de Rusia pentru a-şi proiecta puterea asupra întregii regiuni. Iar această chestiune vizează nu doar Ucraina, ci toate țările din regiunea Mării Negre, inclusiv România.

„Noile idei apărute mai mult sau mai puţin recent în Ucraina sunt că trebuie să ne dezvoltăm relaţiile cu partenerii regionali, cu ţările vecine, cu ţările din regiune, în special cu cele de la Marea Neagră”, a afirmat Evghenia Gaber.

Ucraina îşi doreşte să lucreze cu România în cadrul platformelor regionale, de exemplu „Bucureşti 9” şi „Iniţiativa celor Trei Mări” şi să dezvolte cooperarea bilaterală sub umbrela mai largă a NATO.

Evghenia Gaber a atras atenţia că geografia acţiunilor Rusiei se extinde, iar politica sa devine tot mai agresivă și mai provocatoare.

„Vedem cum politica şi mişcările Rusiei devin mai provocatoare. Asistăm la o dezvoltare militară a Rusiei într-o regiune mai extinsă - trecem de la cureaua de conflicte prelungite din regiunea Mării Negre (Transnistria, Crimeea, Lugansk şi Doneţk, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno-Karabah) şi ne mutăm în estul Mediteranei, spre Siria şi Libia”, a spus ea.