Retragerea trupelor va demara astăzi, a promis preşedintele Medvedev.

Rusia va începe astăzi să-şi retragă militarii din Georgia, unde vor rămâne doar forţele sale de menţinere a păcii, a promis, ieri, preşedintele Dmitri Medvedev, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său francez Nicolas Sarkozy.

„Preşedintele Medvedev l-a anunţat pe preşedintele Republicii că retragerea trupelor ruse va începe luni, 18 august, la prânz“, a precizat preşedinţia franceză. Nicolas Sarkozy a subliniat că acordul de pace dintre cele două părţi „trebuie să se traducă prin retragerea fără întârziere a tuturor forţelor militare ruse intrate în Georgia din data de 7 august“.

Dmitri Medvedev a semnat, sâmbătă, armistiţiul cu Georgia, iar comandantul forţelor ruse din zona oraşului Gori, generalul Viaceslav Borisov, anunţa ieri că soldaţii trimişi de Moscova în Caucaz după atacurile armatei georgiene asupra Osetiei de Sud începuseră deja să se retragă. El a fost însă corectat rapid de un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, care a precizat că soldaţii ruşi doar se pregăteau să se retragă. Poliţia georgiană, umilită de armata rusă De altfel, ruşii nu părăsiseră încă baza militară georgiană de la Teklati, din vestul ţării, iar tancurile ruseşti patrulau încă pe şoseaua care face legătura cu Portul Poti, după cum a constatat un jurnalist de la AFP.

La Gori, ruşii ţineau ieri forţele de ordine georgiene la marginea oraşului. „Nu-i lasă pe poliţişti să intre în oraş şi de aceea nu se deschid magazinele, din cauza insecurităţii. Vrem ca ruşii să plece cu prima ocazie“, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Georgiei, Aleksandr Lomaia. „Totul este sub control, nu este necesară desfăşurarea poliţiei georgiene“, i-a transmis lui Lomaia generalul Borisov.

Un armistiţiu fragil

Întrebat de ce armata rusă întârzie să se retragă din Georgia, ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, nu a încercat deloc să-şi ascundă îngrijorarea. „Este foarte îngrijorător. Armistiţ iul este fragil, ca toate armistiţiile. Dar trebuie ca presiunile diplomatice şi politice să continue“, a recomandat şeful diplomaţiei franceze.

Cancelarul german, Angela Merkel, era ieri la Tbilisi şi urma să aibă discuţii pe marginea crizei din Caucaz cu pre- şedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili.

În opinia analiştilor, mai multe formulări vagi din armistiţiu - document care permite Moscovei să adopte „măsuri suplimentare de securitate“ - lasă uşa deschisă unei prezenţe prelungite a trupelor ruseşti pe teritoriul fostei republici sovietice. „De fapt, Georgia a fost forţată să accepte un acord care este doar o schiţă de armistiţiu. În mod clar, ruşii consideră că armistiţiul le dă dreptul să se deplaseze peste tot şi să distrugă infrastructura georgiană“, apreciază Svante Cornell, director adjunct al Institutului pentru Asia Centrală şi Caucaz de la Stockholm.

SCUT ANTIRUŞI

Ucraina cotizează cu radare Ucraina şi-a făcut cunoscută, sâmbătă, intenţia de a pune la dispoziţia Occidentului radarele sale antirachetă din bazele de la Mukacevo şi Sevastopol, utilizate până de curând împreună cu Federaţia Rusă. Săptămâna trecută, preşedintele Victor Iuşcenko a semnat un decret prin care a pus oficial capăt participării Ucrainei la un acord privind utilizarea în comun a radarelor, parafat în 1992 şi abrogat de Moscova la începutul acestui an, precizează BBC. Decizia Kievului, anunţată la doar două zile după ce Polonia a acceptat să găzduiască pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă american, „este direct legată de intervenţia forţelor ruse în Georgia“, explică politologul ucrainean Vladimir Sessenko. Potrivit acestuia, Ucraina doreşte să adere la un sistem de securitate susţinut de Occident.

REPLICĂ STRATEGICĂ

Arme nucleare ruseşti la Baltică

Pentru prima oară de la încheierea Războiului Rece, Rusia intenţionează să introducă arme nucleare în dotarea flotei sale de la Marea Baltică, mişcare ce se doreşte a fi un răspuns la planurile americane de instalare în Europa a unor părţi din scutul său antirachetă, scrie cotidianul britanic „The Times“. „În perspectiva hotărârii americane de a crea un sistem de apărare antirachetă în Europa, armata rusă îşi revizuieşte toate planurile în scopul de a oferi Washingtonului un răspuns potrivit“, a declarat o sursă militară de la Moscova. Potrivit planurilor Rusiei, armamentul nuclear va fi livrat submarinelor, crucişătoarelor şi bombardierelor Flotei Baltice, cu baza în Kaliningrad. (Constantin Vlad)